Eurodeputații și reprezentanții statelor membre au ajuns miercuri dimineață la un acord, denunțat de militanții pentru drepturile omului, privind spinoasa reformă a sistemului european de migrație, potrivit g4media.ro.

 „S-a ajuns la un acord politic asupra celor cinci dosare ale noului Pact privind migrația și azilul”, a scris președinția spaniolă a Consiliului UE pe X (fostul Twitter).

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson a salutat acest lucru ca fiind un „moment istoric”. Acest avans apare la scurt timp după adoptarea unei legi controversate privind imigrația în Franța, care a provocat o criză în tabăra președintelui Emmanuel Macron din cauza susținerii din partea extremei drepte. Pactul privind azilul și migrația, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, este o nouă încercare de revizuire a normelor europene, după eșecul unei propuneri anterioare, în 2016, în urma crizei refugiaților. 

 Acordul prevede și un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre în beneficiul statelor aflate sub presiune migratorie.

Acordul politic trebuie încă să fie aprobat în mod oficial de Consiliu (statele membre) și de Parlamentul European. Reforma discutată la Bruxelles păstrează regula actuală potrivit căreia prima țară în care un solicitant de azil intră în UE este responsabilă pentru cazul său, cu câteva ajustări. Pentru a ajuta țările mediteraneene, unde ajung mulți exilați, a fost organizat un sistem de solidaritate obligatorie în caz de presiune migratorie. Celelalte state membre trebuie să contribuie prin preluarea solicitanților de azil (relocări) sau prin acordarea de sprijin financiar. 

Reforma prevede, de asemenea, o „verificare” a migranților la sosire și o „procedură la frontieră” pentru cei care, din punct de vedere statistic, au cele mai mici șanse de a primi azil. 

Ei vor fi ținuți în centre pentru a putea fi returnați mai repede în țara de origine sau de tranzit. Procedura se va aplica persoanelor din țările în care rata medie de recunoaștere a statutului de refugiat în UE este mai mică de 20%. Un alt text convenit este un regulament privind situațiile de criză și de forță majoră. Acesta este menit să organizeze un răspuns în cazul unui aflux masiv de migranți într-un stat membru al UE, cum a fost cazul în momentul crizei refugiaților din 2015-2016.

 Regulamentul prevede o solidaritate obligatorie între statele membre și introducerea unui sistem de derogare care protejează mai puțin solicitanții de azil decât procedurile obișnuite

Este posibilitatea de a prelungi durata de detenție la frontierele externe ale blocului. UE se confruntă cu o creștere a numărului de sosiri neregulamentare și a cererilor de azil. În primele unsprezece luni ale anului 2023, agenția Frontex a înregistrat peste 355.000 de treceri ale frontierelor externe ale UE. Acest lucru reprezintă o creștere de 17 %. Între timp, cererile de azil ar putea ajunge la peste un milion până la sfârșitul anului 2023, potrivit Agenției UE pentru Azil (EUAA).Tradiții și superstiții în ziua de Ignat