Peste jumătate din marile lacuri şi rezervoare ale lumii au pierdut din volumul de apă de la începutul anilor 1990, în mare parte din cauza încălzirii globale, sporind temerile în ceea ce priveşte apa disponibilă pentru agricultură, energie hidroelectrică şi utilizare umană, potrivit digi24.ro.
O echipă internaţională de cercetători a ajuns la concluzia că o parte dintre cele mai semnificative surse de apă dulce ale omenirii, de la Marea Caspică între Europa şi Asia la lacul Titicaca din America de Sud, au pierdut din volumul de apă la o rată cumulativă de circa 22 de gigatone anual timp de aproape trei decenii.
Este un volum de 17 ori mai mare decât Lacul Mead, cel mai mare rezervor din Statele Unite.
Fangfang Yao, hidrolog de ape de suprafaţă în cadrul Universităţii din Virginia, care a condus studiul publicat în revista Science, a spus că declinul lacurilor naturale a fost provocat în proporţie de 56% de încălzirea globală şi de utilizarea umană, încălzirea ‘„reprezentând cea mai mare parte”. Climatologii cred că regiunile aride ale lumii vor deveni mai uscate din cauza schimbărilor climatice, zonele umede devenind mai umede, studiul descoperind pierderi semnificative de apă chiar şi în zonele umede.
Oamenii de ştiinţă au evaluat aproape 2.000 de mari lacuri pe baza unor măsurători din satelit combinate cu modele climatice şi hidrologice.
Cercetătorii au descoperit că uzul uman nesustenabil, schimbări în precipitaţii şi scurgerea apelor pluviale, sedimentarea şi temperaturile în creştere au determinat scăderi în nivelul lacurilor la nivel global, iar 53% dintre lacuri au înregistrat un declin în perioada 1992-2020. Cei aproape 2 miliarde de oameni care locuiesc în proximitatea unui lac în proces de secare sunt direct afectaţi, iar multe regiuni s-au confruntat cu penurii în ultimii ani.
