Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a depus o plângere penală pentru o tentativă de deepfake, prin care se încearcă păcălirea românilor, a anunţat luni ministerul, potrivit digi24.ro.
„Am depus astăzi o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva utilizării tehnologiei deepfake pentru înşelarea cetăţenilor în achiziţionarea de servicii false de investiţii în domeniul energiei”
Aceste fapte reprezintă infracţiuni grave, nu doar împotriva individului, ci şi împotriva securităţii naţionale a României. În data de 19 ianuarie 2024, pe o pagină falsă de Facebook denumită „HTPPY”, a fost postat un videoclip deepfake în care am fost reprezentat promovând fals o schemă de investiţii inexistente a companiei ENEL. Videoclipul a folosit în mod fraudulos imaginea mea şi vocea mea pentru a convinge publicul să investească într-o platformă fictivă. Această acţiune nu doar că a înşelat publicul, dar a şi denigrat reputaţia mea şi a instituţiei Ministerului Energiei”, a precizat ministrul.
Tehnologia deepfake, care utilizează inteligenţa artificială pentru a crea conţinut fals, devine o ameninţare tot mai mare la adresa democraţiei constituţionale prin răspândirea dezinformării, precizează Burduja.
„Ca fost ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, am avut onoarea de a contribui la adoptarea Legii securităţii cibernetice, care a recunoscut oficial această ameninţare (conform litera p a articolului 3 din Legea nr. 51/1991). Fac un apel ferm către toţi cetăţenii să rămână vigilenţi şi să evite capcanele deepfake, precum şi site-urile fictive care solicită transferuri financiare. Este crucial să conştientizăm că, în domeniul energetic, atunci când se anunţă vânzarea de acţiuni sau emiterea de obligaţiuni, acestea se fac întotdeauna prin canale oficiale şi sigure, cum ar fi Bursa de Valori sau alte instituţii financiare recunoscute”, a subliniat oficialul.
Potrivit acestuia, nicio companie serioasă nu va solicita plăţi prin canale electronice nesigure sau prin linkuri plasate în comentariile postărilor de pe reţelele sociale. Aceste metode sunt adesea folosite de infractori pentru a înşela şi a obţine ilegal fonduri de la persoane neinformate.
„Prin urmare, este esenţial ca toţi cetăţenii să verifice întotdeauna autenticitatea şi legitimitatea oricărei solicitări de investiţii sau de transferuri financiare. În această eră digitală, informaţia corectă şi verificată este cel mai puternic instrument pe care îl avem pentru a combate înşelăciunile şi pentru a ne proteja finanţele personale.
Vă încurajez să folosiţi doar canalele oficiale de comunicare ale companiilor şi să evitaţi să răspundeţi la solicitările de plăţi prin metode nesigure sau neconvenţionale. De asemenea, îndemn pe toată lumea să urmărească campaniile de conştientizare organizate de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică şi celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii cibernetice”, a mai precizat ministrul. Prima rezervaţie de zimbri din Maramureș, înfiinţată în comuna Băiuţ
