Amenda primită de un bărbat din Vaslui a avut consecințe foarte grave. Da, legea a fost încălcată, bărbatul neavând declarație pe propria răspundere. Da, sunt de acord cu sancționarea celor care își și ne pun viața în pericol. Cu toate acesea, amenda a fost în valoare de 2000 de lei.
Poate pare puțin pentru unii. Poate amenda pare justificată în perioadă de pandemie. Poate că mulți vor zice că e o învățătură de minte.
Nu ai de unde ști cum reacționează fiecare sub presiune, în momente de stres și când nu prea vede în viitor. Cândva mi s-a spus că depresia este imposibilitatea de a te gândi la viitor. Și mi-a plăcut definiția.
Dar, să revenim. Un bărbat din Vaslui a primit o amendă de 2000 de lei și a ales ultima soluție. Mereu mi s-a părut cel puțin ciudat să numesc suicidul o ”soluție”, dar suicidul este pentru depresiv ce e barca pentru naufragiat. Nu știi unde te duce, dar știi că schimbi ceva. Chiar dacă prețul e cam prea mare.
Nu mă voi lega de religie și de păcate, de viața de apoi sau de depresii și anxietăți. Mă voi lega strict de sumă. O amendă de 2000 de lei însemană pentru unii chiar și două luni de muncă. Sau, poate, ultimii bani din casă. În funcție de mediul din care provii, 2000 de lei înseamnă un trai decent timp de două luni sau o banală excursie în mall.
Și-am să mă mai leg de ceva: de tabloide. De titluri. De faptul că am devenit momeală pentru presă. Am citit 3 articole până am aflat adevărul și toate vorbesc despre bărbatul care s-a sinucis. Nu, bărbatul nu s-a sinucis. A fost salvat. Da, a încercat să se sinucidă, da, probabil avea mai multe pe suflet și, da, probabil fix amenda i-a pus ștreangul de gât.
E o perioadă urâtă în care titlurile sunt urâte per se. Se moare. Se suferă. Și totuși: inclusiv celor care nu au fost doborâți de coronavirus li se atribuie titluri macabre.
Ce ar trebui să reținem este faptul că amenzile sunt prea mari și că, da, omul era infectat. Și cu depresie, și cu coronavirus. Dar, cu declarație sau fără, ar fi imbolnăvit la fel de mulți oameni. Aici vorbim strict de inconștiența lui. De vina lui. Dar vina nu îi aparține, atunci când statul se crede zmeu și pedepsește prin sume prea mari și prin titluri șoc.
Hai să nu transformăm, totuși, un titlu în necrolog. Nu cât timp mai există salvare.
Citește și: Nicu Roșu și o nouă poveste lacrimogenă despre legea nerespectată
