Recunosc cu mâna pe inimă: Andrei Caramitru nu a fost niciodată unul dintre personajele mele preferate. Cu toate astea, nu am cum să nu observ atunci când acesta are dreptate. Pentru că așa-i în politică. Uneori are dreptate Caramitru, uneori Orban, alteori Ciolacu. De la caz la caz, de la subiect la subiect.
Astfel, enervat de insistențele anumitor români de a crede în miturile dacice și-n apartenența pur creștin-ortodoxă a neamului nostru dârz (cuvânt cu sonoritate dacică, caz în care vă întrebați), Caramitru scoate artileria din pod și-i mitraliază mai ceva ca Mitralieră Cătălin, pe toți cei ce încă au impresia că lui Traian îi plăceau femeile. Tot Caramitru ne povește din analele istoriei cum că, în perioada aia, creștinii obișnuiau să fie un pic cam persecutați.
Așadar, urmând spusele lui Caramitru, confirmăm faptul că România, cea de astăzi, are doi tați: pe Traian și pe Decebal
Înainte de a reda postarea integrală a lui Caramitru, vreau să mă declar extrem de curioasă în legătură cu părerea Coaliției pentru Familie, despre toate cele expuse. Presimt o vijelie de proporții.
„Ni s-a tot băgat in cap că România este cea mai creștină țară și ca aici nu se acceptă chestii bizare, care nu au treaba cu traditiile noastre, cum sunt astea cu gheii.
Că noi suntem descendenții lui Decebal și Traian! In imn spune așa : “Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume – Triumfător în lupte, un nume de Traian!”
Eu nu înțeleg cum vine asta. In primul rând – Traian era gay. Homosexual. 100%. Avea harem de băieți. In al doilea rând – in celebra lui scrisoare către Pliny – da ordin: creștinii dacă sunt condamnati in provincii trebuie executați (e prima documentare a persecuției creștinilor).
Deci tatăl nației noastre era un homosexual anti-creștin. Și ii cântam numele in imn da? Astept clarificări de la ultra-conservatori și de la BOR pe tema asta.”, spune Andrei Caramitru.
Citește și: Să râdem cu (sau de) Viorel Cataramă și de Mișcarea Patrioților Români
