Un marş denumit „Împreună pentru siguranţa femeilor” s- a desfășurat duminică, în zona Piaţa Universitătii din Bucureşti, organizatorii fiind Reţeaua pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei Împotriva Femeilor (violentaimpotrivafemeilor.ro), potrivit g4media.ro.
Organizatorii cer alocarea de resurse umane şi financiare pentru a combate formele de violenţă împotriva femeilor, pentru ca dreptul la siguranţă să nu rămână doar pe hârtie
Proiectul „Împreună pentru siguranţa femeilor este un proiect de intervenţie multidimensională împotriva violenţei de gen”, implementat de Centrul FILIA în parteneriat cu Asociaţia ANAIS, Asociația Transcena, E-Romnja şi Feminism România (Asociaţia FRONT) şi beneficiază de finanţare prin programul Active Citizens Fund România, precizează iniţiatorii pe Facebook. Potrivit organizatorilor protestului, femeile din România nu sunt în siguranţă nici acasă, nici la locul de muncă, nici pe stradă.”Ieşim în stradă pentru a cere implicarea autorităţilor. Sistemul de protecţie a supravieţuitoarelor violenţei este subfinanţat, iar indiferenţa statului contribuie la o societate în care femeile şi fetele nu sunt în siguranţă”, spun organizatorii protestului.
Organizatorii protestului cer programe de prevenţie şi servicii adecvate şi accesibile pentru supravieţuitoarele violenţei de gen, în 2022 femeile din România fiind în continuare agresate, unele dintre ele ucise, chiar dacă au ordin de protecţie, nefiind suficiente centre specializate pentru supravieţuitoarele violenţei de gen sau pentru agresori
„Unele instanţe de judecată continuă să minimizeze gravitatea faptelor de violenţă împotriva femeilor. Serviciile sociale specializate pentru victimele violenţei de gen sunt subfinanţate la nivel local şi central. Serviciile de consiliere pentru agresori sunt puţine, iar centrele de intervenţie în caz de violenţă sexuală funcţionează doar pe hârtie”, mai spun iniţiatorii.
Potrivit organizatorilor, Guvernul nu a aprobat nici sistemul de monitorizare a agresorilor cu brăţări electronice, pe care l-a anunţat în repetate rânduri.
„Cyberbullying-ul şi pornografia neconsensuală sunt forme relativ noi de violenţă, căreia îi cad victime din ce în ce mai multe persoane, iar autorităţile nu dispun de suficiente instrumente pentru a strânge probe şi a acţiona în astfel de situaţii”, afirmă ei.
