Schimbările climatice au determinat în ultimul deceniu pierderi economice în valoare de peste 145 miliarde de euro în Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Schimbările climatice conduc la apariția fenomene meteo şi manifestări climatice extreme, care duc la pierderi economice, potrivit g4media.ro.
Unele manifestări, cum ar fi valurile de căldură, inundaţiile şi furtunile, au determinat în ultimul deceniu, pierderi economice de peste 145 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene
De asemenea, rata fluctuantă pentru 30 de ani a pierderilor economice legate de climă indică o tendinţă clară, aceasta crescând cu aproape 2% în ritm anual, în ultimul deceniu, potrivit estimărilor Agenţiei Europene de Mediu, republicate de Eurostat.
Pierderile economice totale cauzate în anul 2020 de schimbările climatice s-au ridicat la 12 miliarde de euro. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în 2017 (27,9 miliarde de euro), mai mult decât dublu comparativ cu anul 2020, fiind rezultatul valurilor de căldură care au cuprins în Europa, determinând apariția secetei şi incendiilor.
Cele mai reduse pierderi totale au fost înregistrate în 2012 (3,7 miliarde de euro), în timp ce în anul 2020, pierderile economice cauzate de schimbările climatice s-au ridicat în Uniunea Europeană la 27 euro per locuitor
Statele membre UE unde se înregistrează cele mai ridicate pierderi per locuitor (de aproape trei ori mai mari decât media UE) au fost Grecia (91 euro per locuitor), Franţa (62 euro per locuitor), Irlanda (42 euro per locuitor), Italia (41 euro per locuitor), Belgia (33 euro per locuitor), Luxemburg (22 euro per locuitor), Germania (21 euro per locuitor) şi România (19 euro per locuitor). Cele mai scăzute pierderi s-au înregistrat în Bulgaria (0,7 euro per locuitor), Slovenia ţo Slovacia (ambele cu 4 euro per locuitor).
Activitățile omului influențează treptat clima Pământului prin adăugarea unor cantități enorme de gaze cu efect de seră la cele care apar în mod natural în atmosferă.
Aceste emisii suplimentare de gaze cu efect de seră provin în principal din arderea combustibililor fosili pentru producerea de energie, precum și din alte activități umane precum tăierea pădurilor tropicale, agricultura, creșterea animalelor și producția de substanțe chimice. Dioxidul de carbon (CO2) este gazul cu efect de seră produs cel mai frecvent de activitățile umane. Aceste gaze suplimentare amplifică „efectul de seră” asupra atmosferei planetei noastre, determinând creșterea temperaturii Pământului într-un ritm extraordinar și generând schimbări climatice majore. Oamenii de știință din cadrul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) au avertizat că o încălzire globală cu 1,5 °C va avea consecințe grave și chiar ireversibile pentru mediul și societățile noastre.
Palat din Cluj-Napoca, scos la vânzare pentru 7,5 milioane de euro
