România plăteşte aproape 200 de milioane de euro pe an către Uniunea Europeană (UE) pentru ambalajele de plastic pe care nu le reciclează, fiind bani „pe care îi dăm pentru că nu ne facem treaba”, a declarat Raul Pop, expert deşeuri în cadrul Asociaţiei Ecoteca şi co-fondator al Coaliţiei pentru Economie Circulară, potrivit digi24.ro.
„Am avut doi ani de scutire, 60 de milioane de euro, dar oricum, şi 120-130 de milioane de euro este foarte mult. Sunt bani pe care îi dăm pentru că nu ne facem treaba”, a spus Raul Pop, la dezbaterea profesională Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).
.Legat de plasticul de unică folosinţă, Raul Pop a subliniat că, deşi există un prim act normativ, Ordonanţa 6/2021 care pune bazele pentru ceea ce ar trebui să urmeze, acest lucru”nu este suficient”.„Mai sunt multe reglementări necesare ca proceduri de lucru, de control, de raportare. Este un subiect în lucru la Ministerul Mediului şi Ministerul Economiei dar, deocamdată, nu am văzut un proiect. În momentul de faţă, Ordonanţa privind plasticul de unică folosinţă creează mai degrabă un impact moral decât un impact tehnic, măsurabil, planificabil – vorbim despre cum impactează mediul de afaceri şi, atunci, lucrurile cumva mai au nevoie şi de nişte clarificări suplimentare”, a mai spus Raul Pop.
Potrivit acestuia, atunci când este vorba despre plastic de unică folosinţă „ne referim intuitiv la articolele cele mai cunoscute cum ar fi ambalajele de catering sau de luat produse alimentare la pachet, dar vorbim şi de sticlele de plastic, de ambalajele compozite gen carton plus plastic plus aluminiu, cum sunt cunoscutele ambalaje pentru lapte sau sucuri”.
Raul Pop a precizat că în această categorie intră filtre şi alte elemente de filtrare pentru produsele din tutun, „mici articole cosmetice cum ar fi betişoarele de urechi, serveţelele umede şi alte articole asemenea lor”.
„Mai aşteaptă nişte mici clarificări dar, în principiu, el va intra în funcţiune de la 1 decembrie 2023, ceea ce înseamnă că mai avem încă un an în care trebuie să ne descurcăm pe partea de protecţia mediului şi de reciclare ambalaje cu sistemele pe care le avem acum. Nu este neapărat o veste bună din punct de vedere nici ecologic, nici al obligaţiilor pe care le are România vizavi de nişte cantităţi care trebuie reciclate sau deviate de la groapă de gunoi, să meargă mai departe spre reciclare şi spre eliminare, spre depozitare”, a adăugat el.
.Sesiunea de depunere a dosarelor pentru Rabla Clasic și Rabla Plus se prelungește
