De la îmbodobirea bradului și până la pregătirea covrigilor și a turtelor pentru colindători, în Ajunul Crăciunului, românii țin cont de tradițiile păstrate cu sfințenie din generație în generație.
Astfel, încă de la primele ore ale dimineții, gospodinele pregătesc covrigi și colaci pentru colindătorii ce urmează să vestească Nașterea Domnului. De asemenea, se pregătesc turtele, care se mai numesc și „scutecele Domnului”, amintind de cele care au fost folosite la Nașterea Mântuitorului.
În seara Ajunului, stăpâna casei așază pe masa de sub icoană o sticlă de vin roșu, iar în cele patru colțuri ale mesei câte un colac. Nimeni dintre cei ai casei nu au voie să guste din mâncarea pregătită până ce preotul nu binecuvântează masa.
Obiceiul bradului de Crăciun
Conform tradiției, Ajunul Crăciunului presupune un post aspru, fiind indicat să se ajuneze până se ivește prima stea de seară. Doar atunci se poate mânca, iar omul va fi sănătos tot anul și va avea mult noroc.
În 25 decembrie se sfârșește postul Crăciunului, iar oamenii se pot bucura de bucatele tradiționale de Crăciun: sarmale, cozonaci, diverse prăjituri, tobă, lebăr și vin. Totodată, cu câteva zile înainte de Crăciun este împodobit bradul cu zeci de ornamente de culoare roșie și verde. Obiceiul bradului ar fi apărut în Germania.
Legenda spune că Sfântul Bonifaciu a ordonat să se taie toți stejarii, venerați de păgâni. În cădere, stejarii au distrus toții copacii din preajmă, mai puțin bradul. Din acel moment, el a devenit un simbol al acestei mari sărbători și este împodobit în Ajunul de Crăciun. În noaptea aceasta, milioane de copii îl așteaptă pe Moș Crăciun cu plete dalbe, ce are mereu sacul plin de cadouri pentru cei cuminți.
Nașterea lui Iisus este anunțată de colindători prin colinde. Aceștia sunt primiți de creștini cu covrigi, mere, nuci și turte. De la mic la mare, colindătorii încep să umble din casă în casă încă de dimineață.
Superstiții în Ajunul Crăciunului
În 24 decembrie, cu o zi înainte de Crăciun, stăpânii caselor trebuie să adune de prin sat toate lucrurile pe care le-au împrumutat de-a lungul anului. Mai mult, fetele nemăritate îl roagă pe preotul satului să petreacă ceva timp pe o bancă din fața casei și să mănânce ceva, ca astfel pețitorii să nu întârzie să apară.
Mai mult, femeile care se ocupă de colacii pentru Seara Sfântă se duc în grădină și cu mâinile pline de aluat spun: „măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”, relatează Digi24.
În unele zone din țară, cei care voiau să afle cum vor sta cu sănătatea în anul care urmează tăiau pe jumătate un măr. Dacă acesta este putred, omul va muri, iar dacă are viermi la interior, persoana va fi umărită de boală.
Curățenia se face înainte de Ajun, deoarece nu este voie să se dea cu mătura, pentru că așa se alungă norocul din casă.
Papa Francisc îndeamnă națiunile să își deschidă „ușa inimii” de Crăciun
