Coronavirusul a pus pe pauză multe afaceri și da, economia suferă, chit că trăim în România sau în Peru. Ne-am limitat la a face comenzi on-line și suntem mulțumiți cu asta. Avem, în schimb, pretenții: să ni se livreze alimente, haine ba chiar și medicamente. Anumite afaceri să rămână deschise, ca să putem apăsa butonul ”achiziționează” din confortul sufrageriei și din izolare.
Ce refuzăm să vedem este faptul că mulți oameni continuă să trăiască viața aia ”normală” cu trezit dimineață și luat autobuzul către locul de muncă.
Coronavirusul a cam încețoșat și gândirea logică. Și tot coronavirusul a ridicat pretenții. Nu putem avea măști, dacă nu există fabrici și nu pot exista fabrici, dacă muncitorii aleg izolarea. Nu putem avea legume sau fructe, dacă fermierii sau casierii nu ar respecta programul, chit că e pandemie. În același timp, nu puteam avea farmacii deschise, fără farmaciști prezenți la datorie. Fără chimie și fără substanțe și reacții chimice. E un întreg lanț, unde fiecare verigă depinde de cealaltă.
Cel mai probabil, dacă auzi de droguri, îti imaginezi viață de noapte, bani și seringi în vene. Și ceva filme dubioase cu saci de bani cu semnul dolarului inscripționat pe ele. Sau heroină fiartă-n linguriță, printr-un cartier mărginaș. Ghetou.
Definiția corectă a drogului e alta. Drogul înseamnă, înainte de orice, un medicament. Mai exact, este orice substanță care provoacă o modificare a fiziologiei sau psihologiei unui organism, atunci când este consumat. Medicamentele se disting în mod obișnuit de alimente și substanțe care oferă suport nutrițional. Consumul de medicamente poate fi prin inhalare, injecție, fumat, ingestie, absorbție etc.
Fără medicamente, corpul nu poate funcționa normal. Și, fără medicamente, corpul moare. Nu vorbesc aici de o banală (dar dureroasă) durere de măsele sau migrenă. Vorbesc de anumiți compuși care te ajută să funcționezi normal, atunci când corpul tău refuză să producă anumiți hormoni, anumite reacții chimice. Sau atunci când corpul tău produce celule care refuză să moară, se multiplică și da, corpul tău te omoară. Cazul cancerului, de exemplu.
Ce se întâmplă cu medicamentele/drogurile folosite din alte motive decât pentru buna funcționare a organismului e alta poveste.
Conform digi24: ”America Centrală și America Latină sunt epicentrul comerțului international de droguri, estimat la 650 de miliarde de dolari pe an. Grupările obțin profituri uriașe din producția, transportul și vânzarea de droguri, care se distribuie în toată lumea. Doar că și afacerile lor suferă acum de pe urma pandemiei”.
Diferența între consumatorul care are nevoie de medicament și consumatorul care nu are nevoie de medicament nu există. În ambele cazuri intervine dependența. Ambii se tratează la fel.
Dependența de cocaină există și în cazul celor care au nevoie de ea (medicamentul în sine) și în cazul consumatorului fără probleme de sănătate (cel pe care-l botezăm, pe românește, drept ”drogat”).
Rămâne la latitudinea fiecărui om clinic sănătos dacă alege să încalce legea. Cultivarea plantei de coca este legală, pentru că ajută industria farmaceutică.
Dar. Puțini știu că un (foarte mare) procent din cultură nu ajunge tocmai în farmacii. Și, da, traficantul va ridica prețul, îl va dubla, îl va tripla, pentru că o legea a economiei vorbește despre cerere și ofertă. În cazul drogurilor va exista mereu cerere și oamenii vor fi dispuși să plătească oricât. Chit că e vorba de o călătorie colorată spre lumea minunilor, o calmare a durerii sau un tratament prescris de medic.
Citește și: CTP, râsul, pisica și președintele Iohannis
