Catalonia, regiune din estul Spaniei, se confruntă cu lipsa de precipitații de aproape trei ani. În ciuda măsurilor restrictive, situația s-ar putea înrăutăți și mai mult în timpul verii, iar fermierii ar putea fi nevoiți să nu mai ude deloc culturile, unele deja puternic afectate de secetă. Avertismentul este afișat cu litere de tipar pe panourile de informare de pe autostrăzi: „Atenție, risc ridicat de incendiu”, potrivit g4media.ro.
La mijlocul lunii aprilie, vegetația din jurul Barcelonei este uscată, gata să ia foc la cea mai mică scânteie. Estul Spaniei se confruntă cu cea mai gravă secetă „de la începutul înregistrărilor meteorologice, în 1905”, dezvăluie cotidianul El País.
Catalonia, care nu a mai primit ploi semnificative de 32 de luni, este în alertă din noiembrie. Ca urmare, rezervoarele care furnizează apă celor 7,7 milioane de locuitori ai provinciei autonome sunt la doar 26% din capacitate. Rezervorul din Sau, aflat la o oră de mers cu mașina de Barcelona, a devenit simbolul acestei crize. „Este plin doar în proporție de 6%, ceea ce nu s-a mai întâmplat de când a fost construit în anii 1960”, oftează Joan Riera, primarul orașului vecin Vilanova de Sau. Nivelul scăzut al rezervorului de la Sau, unul dintre cele trei care alimentează Barcelona cu apă potabilă, îngrijorează locuitorii și autoritățile.
La sfârșitul lunii martie, guvernul regional a dispus ca o parte din apă să fie transferată într-un rezervor din apropiere și a ordonat capturarea a două tone de pește.
Scopul a fost de a preveni moartea acestora din cauza lipsei de oxigen și contaminarea prețioasei rezerve de apă. „Foarte puțini au fost prinși”, spune primarul din Vilanova de Sau. „Nivelul este atât de scăzut încât plasele se prind în crengile de pe fundul apei.” Prin urmare, satul de 300 de locuitori nu știe dacă principala sa resursă de apă este încă potabilă. Acest lucru s-a întâmplat deja în iulie 2022. La acel moment, însă, nivelul apei din rezervorul de la Sau nu era la fel de scăzut. „Am putea rămâne fără apă potabilă în această vară”, avertizează Joan Riera. „Ar trebui să aducem apă cu cisterna, în ritmul a două călătorii pe zi”, spune tâmplarul de 46 de ani, care a crescut în satul de la poalele muntelui. „Ar fi scump și am fi în concurență cu alte comune care încearcă și ele să găsească apă.”
