Dacă până acum era la modă să te dai mare pe șoselele patriei, la volanul bolidului tău de lux pe care-l conduci peste limita de viteză impusă de lege, află că, mai nou, polul „cocălărelii” s-a mutat în Delta Dunării. De ce să transpiri ca fraierul pe autostradă, în timp ce turezi motorul la maxim, când poți face același lucru într-un mediu plăcut, eventual prin mijlocul pelicanilor?
Astfel de scene au putut fi văzute extrem de des, în ultima perioadă. De ce? Nu pentru că în Delta Dunării ar există camere „stradale” de supraveghere sau „rutieră”. Singurul mod în care poți sancționa un astfel de individ certat cu bunul simț este să-l filmezi și să predai imaginile autorităților. Asta dacă te nimerești prin preajmă, firește. Câte asemenea atrocități nu s-or fi întâmplat, fără ca cineva să fie de față pentru a le filma? Prinde orbul, scoate-i ochii.
Deci, ce facem cu ei, cu „cocalarii” de apă, din Delta Dunării? În mod normal, am putea face foarte multe: să-i amendăm, să le confiscăm ambarcațiunile, să le limităm puterea motoarelor ambarcațiunilor, și câte și mai câte! Bunăvoință și lege să fie, că rezolvări se găsesc.
Până la rezolvări, mi-e teamă că scene ca cea a pelicanilor zburătăciți de „mârlanul” care vrea să-și impresioneze pasagerii, trecând cu barca fix prin mijlocul lor, vor mai fi. De ce? Pentru că Mamaia a devenit deja plictisitoare. Adevărata desfășurare de forță și valoare se petrece acum în Delta Dunării, loc unic în Europa, rămas, până anul acesta, neatins de nesimțirea acelei categorii de români care ne face zilnic de rușine, atât în țară, cât și afară.
Așadar, singura specie cu adevărat protejată, în Delta Dunării, rămâne „cocalarul” de apă, cel înzestrat cu barcă cu motor, dar fără pic de respect pentru mediul înconjurător sau pentru ceilalți oameni.
Citește și editorialul: Cultul personalității l-a străpuns adânc și pe Florin Cîțu
