Sigur, există din 2007 Agenția Națională de Integritate, avem și Legea 176/2010, a „integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”, care prevede obligația completării declarațiilor de avere de către angajații instituțiilor publice, însă avem și „chichițe” ale legii care permit ca salariile bugetarilor să rămână secrete. Au și apărut declarații de avere în care în locul salariului încasat de la stat angajatul precizează doar „salariat”, fără să menționeze salariul încasat.
Se întâmplă asta în sectorul producției de energie electrică și gaze, domeniul în care de-a lungul anilor au fost cele mai mari majorări salariale. În 2020, câștigul mediu net în companiile energetice de stat era de peste 2.000 euro, un salariu de vis pentru angajații din domeniul privat, în care media salarială este la jumătate.
Problema salariilor de la companiile energetice ale statului a devenit mai acută în condițiile în care conducerile acestor societăți demonstrează că sunt interesate numai de profituri uriașe și salariile imense, vânzând energia la prețuri cu până la 500% mai mari decât prețul de producție. Așa s-a ajuns la facturile uriașe pe care românii trebuie să le plătească la energie și gaze, dar și la valul de scumpiri care a dus la „recordul” inflației din luna mai, de 15%, „decontat” tot de români.
Companiile energetice ale statului au dat startul la facturile uriașe la utilități și valul de scumpiri în cascadă
„Ziarul de Investigații” a publicat o analiză a modului în care prețurile de vânzare a energiei au înregistrat creșteri enorme în condițiile în care prețurile de producție au rămas cam la același nivel. Oficialii statului dau vina pe războiul din Ucraina, pe Putin. Războiul din Ucraina are ca efect o criză economică, dar nu a influențat funcționarea hidrocentralelor din România și nici n-a scumpit cărbunele utilizat de Combinatul Energetic (CE) Oltenia la producerea energiei.
Jaful din facturi este opera „statului eșuat”, care a dat „undă verde” afacerilor speculative. Energia produsă de stat, vândută anticipat, până prin 2025
Dovada este că în ianuarie 2022, când Rusia încă nu invadase Ucraina, în România energia electrică era vândută deja la prețuri care sunt și cu 500% mai mari decât prețul de producție. Spre exemplu, CE Oltenia produce energia electrică cu 400-500 lei/MWh și vinde cu 800-1.000 lei/MWh. Hidrolelectrica produce energia cu 100 lei/MWh, în urmă cu 3 ani vindea la 140 lei/MWh, iar în ianuarie 2022 vindea energia produsă de hidrocentrale cu 500 lei/MWh. S-a scumpit de 5 ori apa din Dunăre care intră în turbinele de la Porțile de Fier?!
Dacă în ianuarie 2021, prețul mediu al energiei electrice pe „piața zilei următoare” era de 284 lei/MWh, în ianuarie 2022 prețul era de 1.013 lei/MWh.
Explicația șefilor Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia: prețul de vânzare a energiei nu are limită maximă!
Am încercat să aflăm ce a determinat aceste scumpiri. Structura unui preț este calculată pe baza valorilor precise ale unor indicatori economici. La o firmă privată e problema patronului cum își construiește afacerea, dar la o companie a statului n-ar trebui să fie un secret cel puțin ponderea procentuală în prețul de producție a unor indicatori cum ar fi cel al materiilor prime sau al mentenanței utilajelor, ca să știm cum stau lucrurile, ce investiții ar fi necesare pentru o mai bună eficiență a activității economice a companiei statului.
„Ziarul de Investigații” a solicitat conducerilor Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, câteva detalii despre valorile lunare ale prețurilor de producție a energiei electrice în perioada iulie 2020 – ianuarie 2022 și despre structura prețului de producție al energiei electrice în funcție de principalele costuri: asigurarea materiilor prime și materialelor, mentenanța utilajelor și echipamentelor, cheltuieli salariale, investiții, etc. Am mai solicitat date referitoare la deciziile prin care au fost aprobate prețurile de vânzare a energiei în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022.
Conducerea Hidroelectrica ne-a răspuns că sunt date care țin de strategia companiei și nu pot fi făcute publice: „referitor la întrebările adresate de dvs. companiei Hidroelectrica, considerăm că transmiterea și publicarea acestor informații sunt de natură a aduce atingere principiului concurenței loiale”. Răspuns identic și de la Nuclearelectrica: „Costul de productie al SN Nuclearelectrica SA reprezintă informație cu caracter comercial și nu poate fi diseminată public”, se spune în răspunsul semnat de Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica.
Răspunsul CE Oltenia a fost foarte direct. Suntem pe o piață liberă și prețul de vânzare poate fi oricât de mare, n-are o limită maximă: „Piața de energie a fost liberalizată, iar prețul este dictat de mecanismele cererii și ofertei, fără a ține cont de prețul de producție. La ofertele de vânzare, prețul de adjudecare este obligatoriu mai mare sau cel puțin egal cu prețul propus, dar nu are limită maximă”, ne-a comunicat președintele Directoratului CE Oltenia, Daniel Burlan.
Așadar, șefii de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, consideră că pot vinde energia produsă la companiile statului la ce preț vor ei, chiar dacă aplică această politică de piață speculativă împotriva intereselor aceluiași stat, care înseamnă și spitale, școli, primării, dar și milioane de români disperați de facturile prea mari la energie și de inflația galopantă cauzată de aceste scumpiri. Asta seamănă cu replica Regelui Soare: „Statul sunt eu!”.
Când producția de energie e monopol de stat, creșterea abuzivă a prețurilor înseamnă șantaj!
Sigur, explicația conducerii CE Oltenia despre „prețul dictat de mecanismele cererii și ofertei” ar fi perfectă într-o economie concurențială, în care sunt mai mulți producători de energie și firma de distribuție sau consumatorul pot să aleagă de la cine să cumpere energia pe baza celei mai convenabile oferte.
Dar la noi nu există alternative, producția de energie e monopol de stat. Statul deține prin Ministerul Energiei 80,06% din acțiunile Hidroelectrica și 82,3% din acțiunile Nuclearelectrica, iar prin Ministerul Economiei deține 77,15% din acțiunile CE Oltenia. La Transelectrica, statul deține, prin Secretariatul General al Guvernului, 58,6% din acțiuni. La Romgaz, statul deține prin Ministerul Energiei 70% din acțiuni. În condițiile în care producția de energie e monopol de stat și nu există alternative, consumatorul final este supus unui șantaj.
Ce salarii au bugetarii de la companiile din energie. La Nuclearelectrica, șefii „mărunți” încasează salarii de 3.500 – 4.000 de euro
Am încercat să aflăm cum stau lucrurile la una din componentele prețului de producție, cheltuielile salariale. Salariile angajaților de la companiile statului sunt publice, fiind menționate în declarațiile de avere în baza Legii 176/2010, a integrității în exercitarea funcțiilor publice. Se știe că directorii companiilor din energie au salarii de câteva mii de euro lunar. Spre exemplu, la Nuclearelectrica, directorul general, Cosmin Ghiță, are un venit anual de 414.745 lei, adică 7.000 de euro lunar. Însă tabloul real al politicii salariale din companie e oferit de veniturile salariale ale șefilor „mărunți”, adică angajații care dețin funcții de conducere.
Am verificat câteva declarații de avere. Bogdan Sasu, șef de departament, are un salariu anual de 222.652 lei, adică 18.554 lei/lunar, care înseamnă un salariu lunar de vreo 3.700 de euro. Mircea Preda, tot șef de departament, încasează anual 222.876 lei și indemnizații de membru CA de 41.868 lei. În total 264.744 lei. Lunar asta înseamnă 22.062 lei, adică 4.400 de euro.Un alt șef de departament, Valentina Dinu, are un salariu anual de 245.372 lei, care înseamnă 20.447 lei/lunar, adică un salariu lunar de 4.090 euro.
Inginerii șefi sunt mai bine plătiți. Adrian Jelev, inginer șef, încasează anual 315.406 lei, care înseamnă 26.280 lei/lunar. Salariul este de 5.256 euro. Alt inginer șef, Marian Negoescu, are un venit similar: anual 317.845 lei, 26.487 lei/lunar, adică un salariu de 5.297. euro. Directorul financiar Nuclearelectrica, Paul Ichim, încasează anual 368.129 lei, adică are un salariu lunar de 6.135 euro.
La CE Oltenia, salarii puțin mai mici. Unele dintre acestea coboară până la nivelul salariilor din economia privată
Energeticienii de la combinatul din Oltenia au salarii mai mici în comparație cu cei de la Nuclearelectrica. Spre exemplu, Adriana Popescu, șefa Direcției Financiar Contabilitate are, conform declarației nr 95/11.06.2021, un venit anual de 151.649 lei, care înseamnă 12.634 lei /lunar, adică un salariu lunar de 2.527 euro. Cătălin Stănculescu, șeful Direcției Energie are, potrivit declarației de avere nr 120/15.06.2021, un salariu anual de 159.881 lei, adică 13.323 lei/lunar, respectiv un salariu lunar de 2.646 euro. Ionel Ilie, șeful Direcției Oferte Vânzări, a precizat în declarația de avere nr 29/21.05.2021, un venit anual de 140.651 lei, care înseamnă 11.720 lei/lunar, adică un salariu lunar de 2.344 euro.
Și inginerii șefi de la CE Oltenia sunt plătiți mai prost plătiți decât cei de la Nuclearelectrica. Spre exemplu, inginerul șef Alin Bădescu a încasat, potrivit declarației de avere din 27 mai 2022, un venit anual de 107.882 lei, adică de 8.990 lei/lunar, care înseamnă un salariu lunar de 1.800 euro. Florin Dida, tot inginer șef, a avut un venit anual de 116.318 lei, respectiv de 9.690 lei/lunar, adică un salariu de 1.900 euro.
CE Oltenia are 14 unități de producție, care în schema combinatului sunt denumite „Teritoriu”. Evident, aici salariile sunt mai mici decât la „Centru”. Spre exemplu, Gheorghe Smărăndoiu, șef de departament la Direcția Minieră, a încasat 97.201 lei, care înseamnă 8.100 lei/lunar, adică un salariu de 1620 euro. Teodor Militaru, șef de atelier, a încasat anual 73.006 lei, lunar a încasat 6.083 lei, asta însemnând un salariu de 1200 euro. Roxana Ecobescu, șefă de birou, a avut un venit anual de 70.223 lei, adică un salariu lunar de 1.170 euro. Adriana Vîlceanu, contabil șef, a încasat 86.080 lei, adică 7.170 lei/lunar, deci are un salariu de 1.430 euro.
Trebuie să remarcăm că salariile de la CE Oltenia sunt mai mici decât cele de la Nuclearelectrica. Mai ales la unitățile din „Teritoriu”, sunt salarii la nivelul salariilor încasate de angajații pe funcții echivalente din economia privată.
La Hidroelectrica, angajații depun declarații de avere, dar nu menționează salariile încasate, trecând doar „salariat” sau „drepturi salariale”
Supriză mare la Hidroelectrica! Șefii din companie, „persoanele cu funcții de conducere” care au obligația de a depune declarații de avere, respectă legea până la punctul „sensibil”, câți bani au încasat? În declarațiile de avere depuse sunt menționate proprietățile imobiliare pe care le dețin, activele, depozitele și creditele bancare, veniturile membrilor de familie, veniturile pe care titularul încasează din alte colaborări sau din alte surse de venit, dar nu e precizat venitul încasat în calitate de angajat al Hidrolelectrica SA.
În locul valorii venitului anual sunt trecute formulări evazive: „activitate economică”, „contract individual de muncă”, „CIM” sau „drepturi salariale”.
Spre exemplu, Sandra Maria Mihaela Damian, șef Serviciu Financiar, menționează în declarația de avere nr 58/2021, la rubrica venituri din activitatea la Hidroelectrica numai explicația „activitate economică”, fără precizarea venitului anual încasat. Aurelian Alexandru Chiriță – manager Departament SPEEH Hidroelectrica, precizează în declarația de avere nr 36/2021 la rubrica venituri din salarii doar formula „CIM”, respectiv „contract individual de muncă”, fără să spună câți bani a încasat. În declarația de avere nr 103/2021, Cristian Kameniczki – manager Departament IT&C, menționează la rubrica venituri din salarii doar „contract individual de muncă”, fără nicio sumă.
Apostol C Dan Ștefan – șef de serviciu în cadrul Hidroelectrica SA, menționează în declarația de avere nr 17/2021, la rubrica venit anual, „drepturi salariale în perioada 01.01.2020 – 30.12.2020”, fără precizarea sumelor încasate. Iar Abrudan Traian Ionel – șef Serviciu Regimuri și Prognoze în cadrul Hidroelectrica, menționează la rubrica „venituri” din declarația de avere nr 84/2021, doar cuvântul „salariat”, fără să spună ce bani a încasat „salariatul”.
Conform informațiilor pe surse, salariile angajaților Hidroelectrica sunt cam la nivelul celor de la Nuclearelectrica, adică de mai multe mii de euro. Se vede asta și din celelelalte informații din declarațiile de avere, proprități imobiliare, mașini de lux, liste de depozite bancare.
Care să fie explicația faptului că angajații Hidroelectrica au instituit regimul „top secret” în legătură cu salariile lor? O trufie a branșei „hidroenergeticienilor”, care se consideră mai superiori decât ceilalți bugetari? O jenă provocată de faptul că sunt conștienți că încasează salarii mai mari decât alți români care fac munci similare?
Agenția Națională de Integritate a aprobat secretizarea salariilor de la Hidroelectrica
„Ziarul de Investigații” a solicitat punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate (ANI), care garantează aplicarea Legii 176/2010, a „integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”. În opinia funcționarilor de la ANI, este perfect legal ca angajații Hidroelectrica să refuze menționarea salariilor încasate în declarațiile de avere.
Inspecția de Integritate din cadrul ANI menționează în răspunsul său articolele 17 și 20 din Codul Muncii, în care se spune că la încheierea unui contract individual de muncă poate fi prevăzută și o clauză de confidențialitate. În aceste cazuri, angajații trebuie să anexeze la declarația de avere o adeverință salarială prin care se confirmă existența clauzei de confidențialitate în contract.
În baza acestor prevederi, ANI a aprobat secretizarea salariilor încasate de cei de la Hidroelectrica: „veniturile angajaților SPEEH Hidroelectrica SA sunt acoperite de o clauză de confidențialitate, motiv pentru care Agenția Națională de Integritate, în conformitate cu solicitarea adresată de SPEEH Hidroelectrica SA, respectiv în baza documentelor justificative, a dispus anonimizarea veniturilor angajaților SPEEH Hidroelectrica”, se spune în răspunsul Inspecției de Integritate din cadrul ANI.
A fost deschisă „Cutia Pandorei”. Au mai obținut secretizarea salariilor Romgaz, Transgaz, ANRE, BNR și Administrația Penitenciarelor
Odată cu aprobarea primei exceptări de la obligația trecerii în declarațiile de avere a salariilor încasate de la stat a fost deschisă o „Cutie a Pandorei”, pentru că secretizarea salariilor a devenit modă printre instituțiile publice.
Potrivit ANI, au mai obținut secretizarea salariilor Romgaz SA, Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice „Muntenia Nord” SA, Electrica Serv SA, Transelectrica SA, ANRE, Banca Naţională a României și Administrația Națională a Penitenciarelor.
Încotro?
Cu siguranță că lista instituțiilor la care sunt secretizate salariile este la început de drum. Mai devreme sau mai târziu vor cere secretizarea salariilor și angajații din Justiție sau din Poliție, iar sindicatele din primării și consilii județene vor obține și ele clauza de confidențialitate în contractele de muncă. Va urma un val de secretizări a salariilor bugetarilor și toate astea vor spulbera senzația că în România există o transparență a salariilor încasate de angajații statului, care ar permite o evaluare a veniturilor încasate cu rezultatele muncii lor.
În acest context, „Agenția Națională de Integritate” va deveni o „Agenție de Inutilitate”, pentru că nu își va mai avea rostul nici în devoalarea cazurilor de incompatibilitate, care vor deveni la fel confidențiale ca salariile bugetarilor.
Practic, se prefigurează două lumi. Una a angajaților din economia liberă, care fac producție și umplu visteria bugetului de stat cu impozitele lor, cealaltă a bugetarilor, mulți ajunși în funcții publice pe șpăgi, relații sau pe baza carnetului de partid, care încasează salarii de 2-3 ori mai mari decât în economia liberă, concurențială, salarii care li cuvin dintr-un singur motiv: fac parte din „sistem”!
