Sorin Mihai Cîmpeanu se află pe primele locuri în lista pentru Senat, a schimbat câteva partide și, cândva, a fost ministru al Educației în guvernul Ponta IV. A migrat de la ALDE la PRO, iar când s-a săturat de PRO, a descoperit Partidul Național Liberal, partid căruia i s-a alăturat în ianuarie 2020.
A fost și prim-ministru interimar pentru 12 zile, în luna noiembrie a anului 2015, are studii multe, premii și distincții, experiență profesională din plin, dar și multe venituri frumușele. O scurtă incursiune prin declarația de avere din presă spune că în 2013 a avut venituri de 10.000 de euro pe lună. Ca premier ar câştigat în jur de 3.500 de euro pe lună. Pe meritate? Pe meritate, desigur.
HotNews, 5 noiembrie 2015
Divorțul de ALDE s-a petrecut în 2017, când deputatul Sorin Mihai Cîmpeanu a declarat că se va alătura inițiativei Pro România a lui Daniel Constantin. A insistat pe faptul că l-a anunțat pe soțul Călin Popescu-Tăriceanu și că e adeptul unei unei discuții și abordări civilizate. Atât de civilizat a înfipt cuțitul în spate, încât alege PRO România fiind o fire constructivă. Probabil meșterește obiecte ascuțite.
Da (am demisionat — n.r.). Fiind o fire constructivă, și îmi place să cred că s-a observat acest lucru, am fost captivat de această inițiativă a unei noi construcții politice. Este vorba de Pro România, inițiativa lui Daniel Constantin.
Sorin Cîmpeanu a demisionat din ALDE
Cotidianul, 2017
La începutul lui 2018 vorbește mai mult și e confuz mai des. Președinte al Consiliului Național al Rectorilor, rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, deputat și președinte al Agenției Internaționale a Francofoniei, instituție care reunește universități din 111 țări, Sorin Cîmpeanu spune că, de multe ori, nu înțelege ce se petrece și ce se dorește să se întâmple în România. Alege să acorde un interviu pentru Turnul Sfatului, în care discută fosta funcție (ministru al Educației) și vorbește despre viitorul învățământului superior, despre avantajele Sibiului, despre cazul de hărțuire sexuală în care este implicat rectorul Academiei de Poliție, despre justiție, războiul din PSD și proiectul Pro Europa.
Sorin Cîmpeanu: Mi-e greu să explic cuiva ce se întâmplă, care e logica și cine ce vrea în țara asta
Turnul Sfatului, 15 ianuarie 2018
De cele mai multe ori istoria se cam repetă și, în noiembrie 2019, Ponta îl suspendă Sorin Mihai Cîmpeanu, după ce parlamentarii partidului Pro România au votat Guvernul Orban. Tragedie, dramă, lacrimi și-o cortină PRO.
Ca pedeapsă, Cîmpeanu este suspendat din funcțiile deținute în cadrul formațiunii și decide, ca răzbunare, o demisie. Nu vorbim de orice fel de demisie, ci de una colectivă, cu mânie proletară: Daniel Constantin și Sorin Cîmpeanu părăsesc partidul condus de Ponta, alături de mai mulți parlamentari și lideri de organizații județene. Fără arcuri și săgeți, surle sau trâmbițe, ei acuză că doctrina și idealurile partidului au fost deturnate. Nu faci ce spune Ponta, vei fi mustrat. Nu-ți place mustrarea, demisionezi. Dar ce partid te primește după de demisionezi? Începe cu P. Nu, nu de la Ponta.
Digi 24, noiembrie 2019
G4Media, decembrie 2019
Nu pleacă în liniște. Argumentează, explică și încearcă să se facă înțeles. Alături de ceilalți demisionari, susține că a creat Pro România în 2017, într-un moment dificil, și că toți s-au regăsit „pe deplin” în acest proiect:
Bunele intenții însă, uneori, nu sunt de ajuns. Este nevoie de ceva mai mult pentru ca, în timp, proiectele și strategiile pe care le propunem să prindă contur. Iar aici, dificultățile apar, de multe ori, acolo unde te aștepți mai puțin. (…) Inițial, proiectul Pro România a fost fundamentat pe o componentă ideologică de centru, însă am constatat o evoluție susținută spre o altă direcție, schimbându-se doctrina și idealurile. Reamintim faptul că, de când am intrat în politică, am fost adepții ideilor social-liberale, deoarece România are nevoie de politici și măsuri care să pună pe primul loc libertatea și drepturile cetățenilor, dar care includ totodată și aspectele sociale.
Nu e nevoie să ne întrebăm ce partid ne primește dacă votăm respectivul partid. E banal, e de la sine înțeles, iar traseismul politic poate fi șters cu o simplă radieră imaginară. Daniel Constantin și Sorin Mihai Cîmpeanu au fost primiți în PNL și au devenit membri în Biroul Executiv al partidului. Au votat învestirea Guvernului Orban, deși Victor Ponta interzisese tuturor parlamentarilor Pro România să facă acest lucru, au votat PNL și au fost primiți de PNL cu brațele deschise. Când? În ianuarie 2020. La nici măcar 2 luni după cuțitașul înfipt în Victor Ponta. Singurul dezamăgit nu este Ponta, ci partidul PLUS care susţine că PNL „este ameţit de aburii sondajelor şi repetă greşeli”.
PLUS se declară dezamăgit de hotărârea PNL de a accepta în rândurile sale foşti deputaţi ai Pro România şi ALDE care au contribuit la toxicitatea guvernării PSD începând cu 2016. Din păcate, Partidul Naţional Liberal este ameţit de aburii sondajelor şi repetă greşelile politice făcute în trecut. Să nu uităm că suntem astăzi în situaţia de a căuta soluţii la schimbarea sistemului electoral la locale ca urmare a compromisurilor făcute cu PSD în perioada USL sau că avem o Curte Constituţională dezechilibrată politic din aceleaşi motive. Cetăţenii speră într-o politică nouă, coerentă şi fără compromisuri. Milioane de oameni au ieşit la urne în 2019 pentru că resping traseismul şi modul tranzacţional prin care s-a făcut politică până acum.
De asemenea, Preşedintele executiv al PLUS, Dragoş Tudorache, a afirmat că intrarea lui Daniel Constantin şi a lui Sorin Cîmpeanu în structura de conducere a PNL este o veste proastă pentru cei care au crezut că liberalii sunt alternativa PSD.
Intrarea lui Daniel Constantin şi a lui Sorin Câmpeanu direct în structura de conducere a PNL este o veste proastă pentru cei care au crezut că liberalii sunt alternativa la PSD. Cei doi sunt definiţia traseismului. Au trecut de la Conservatorii lui Dan Voiculescu la ALDE şi Pro România, iar acum au găsit o altă barcă de salvare politică în PNL. Daniel Constantin a făcut parte din primul Guvern Dragnea-Grindeanu, cel care a iniţiat şi adoptat Ordonanţa 13. Nu poţi fi o alternativă credibilă la PSD cât timp la conducerea partidului aduci oameni care au acţionat împotriva valorilor europene, împotriva Justiţiei şi statului de drept. Cerem conducerii PNL să explice care este raţiunea acestui gest, de ce acceptă traseişti în conducerea partidului şi cum poate spune că luptă împotriva unui mod toxic de a face politică prin acest gen de tranzacţionare a funcţiilor politice.
Ziarul Financiar, 6 ianuarie 2020
În ciuda supărării lui Cioloș, Daniel Constantin și Sorin Cîmpeanu vor avea funcții de conducere în PNL. Migratori, traseiști, dar cu funcțiile la ei. Și, tot în antiteză cu dezamăgirea din PLUS, Klaus Iohannis este de părere că acest lucru a fost făcut în baza unor negocieri politice care au avut ca final un asemenea rezultat.
În 2020 Sorin Mihai Cîmpeanu pune accent pe o luptă cu ministerul Educației, nefiind de acord cu modificările legislative aprobate de Guvern, cu măștile sau cu programa din grădinițe.
De 1-4 vă rog să nu mai vorbim de online. La fel şi la preşcolari. E o contradicţie în termeni, e stupid să vorbeşti de online la grădiniţe şi 1-4. Domeniile se împart în patru în marile universităţi ale lumii. Sunt, în primul rând, socio-umanele, unde e mai uşor să organizezi activităţi online. Apoi avem categoria universităţilor tehnice. Acolo e complicat să faci laboratoarele şi lucrările practice online. Acolo ar merge jumătate şi jumătate.
Avem apoi medicină şi farmacie. Se pot face cursuri online, dar nu şi laboratoare sau lucrări practice. La final, avem universităţile vocaţionale, care au specificitatea lor. Nu poţi face online pentru că nu ai pian acasă. Mai sunt şi suflători. Cum sufli cu mască?
Sorin Cîmpeanu atacă dur ministerul Educației. „E stupid să vorbeşti de online la grădiniţe şi 1-4”
Evz, 20 august 2020
În octombrie 2020, PNL depune listele pentru București la alegerile parlamentare. La Camera Deputaţilor, ordinea candidaților este următoarea: Ludovic Orban, Violeta Alexandru, Cristina Trăilă, Antonel Tănase, Sebastian Burduja, Cristian Băcanu, Pavel Popescu, Mara Mareş, Daniela Nicolescu, Iuliana-Cristina Grigorescu, Bogdan Tiniche, Liviu Moraru, Violeta Vijulie
La Senat candidează Florin Cîţu, Sorin Cîmpeanu, Monica Anisie, Matei Dobrovie, Ligia Popescu, Viorel Tănase, Florin Cătălin Ivan, Dan Meran, Lucreţiu Tudoroiu, Maria Tilea.
Citește și: Profil de candidat – Daniela Simona Vreme, pentru Camera Deputaților, din partea PNL
