Da, știm cu toții: ce poluează foarte mult, în acest moment, e din plastic. Recipientele din plastic. PET-urile pe care nici nu le reciclăm, nici nu le aruncăm unde trebuie. Mormane de sticle, îngrămădite în vârf de munte sau adunate, insulițe, pe malurile răurilor. În ocean. Peste tot.
Se caută soluții pentru diminuarea răului făcut de acest material de care, se pare, nu ne putem lipsi. Soluții de reciclare. Transformarea lui perpetuă, pentru a nu mai sufoca natura și pe noi, odată cu ea.
Uneori am impresia că suntem dependenți de el. De tot ce ne oferă. Nu putem să bem un suc din sticlă de sticlă, trebuie să-l bem din sticlă de plastic. Sau din pahar de plastic. Sau din lighean de plastic. Întreaga viață ni se învârte în jurul lui.
Și cum ar fi, totuși, dacă am putea să-l înlocuim? La fel cum înlocuim, de exemplu, zahărul cu fructoză.
Compania olandeză Avantium a găsit o alternativă: ”sticla de plastic”, dar nu din combustibili fosili. E vorba despre un material bazat pe plante: porumb, grâu și zaharuri din sfeclă.
”Acest plastic are credențiale de sustenabilitate foarte atractive, deoarece nu folosește combustibili fosili și poate fi reciclat, dar se și degradează în natură mult mai repede decât o face plasticul normal”, a declarat directorul executiv al Avantium, Tom Van Aken, pentru The Guardian.
Ținând cont de faptul că am ajuns să producem 320 de milioane de tone de plastic, mie, una, mi se pare o veste foarte bună.
Coca-Cola, Carlsberg și Danone sunt implicate activ în dezvoltarea noului material, iar în 2023 e de așteptam să vedem, deja, recipiente din el pe rafturi. În primă fază, e de așteptat să se producă undeva la 5000 de tone de ”plastic ecologic” pe an.
Încet-încet, poate vom reuși, totuși, să înlocuim total dependența. Primii pași au fost deja făcuți. Am conștientizat că facem (și ne facem) rău și-am început să căutăm rezolvarea. Pasul următor e punerea în practică. Ceea ce, în acest moment, deja a început să se întâmple.
Citește și: De la deșeuri din plastic, la dale de pavaj
