Județul Hunedoara este unul dintre cele mai frumoase județe din România. Peisajele de vis sunt alterate doar de o mână de oameni care își arogă statutul de stăpâni ai județului. Totul în paguba comună a oamenilor cinstiți care vor un trai mai bun, străzi curate, siguranță că banii lor sunt gestionați cu bună credință.
În anul 2014, după o investiție uriașa cu bani europeni, la Bârcea Mare a fost inaugurat Centrul Integrat de Management al Deşeurilor (CMID). Ce face acest centru? Bani! Pentru cine? Pentru patronul său, Supercom SA. Și nu o spun eu, a spus-o cu subiect și predicat, Georgeta Barabas, șefa Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara.
De câțiva ani, așa cum ne-a obișnuit, fostul senator PSD, Ilie Ciuclea “înghite” contract după contract. Nimic rău în asta dacă acestea ar fi date cum zice legea, în urma unor licitații. Ei bine, Centrul de la Bârcea Mare, i-a fost făcut „cadou” lui Ciuclea de către Mircea Bobora, Președintele Consiliului Județean – PSD-.
Cu ceva timp în urmă, Lucian Heiuș, președintele PNL Hunedoara, într-un comunicat de presă îi cere demisia lui Bobora, acuzandu-l pe acesta de faptul că transformă județul Hunedoara în groapa de gunoi a României: “Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a dispus anularea rezultatului procedurii prin care Supercom SA, administrată de către un fost senator PSD, a fost desemnată de către CJ Hunedoara, pentru o perioadă determinată, ca titular al contractului de „Servicii de operare și administrare a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Bârcea Mare, județul Hunedoara.
La circa o lună după ce Supercom SA a început exploatarea deponeului, a stației de tratare mecano-biologică și a stației de sortare de la Bârcea Mare, după ce a încheiat contracte de servicii cu aproape toate primăriile din județ, iată că procedura organizată de către CJ Hunedoara a fost anulată de către CNSC! Solicităm președintelui CJ Hunedoara, Mircea – Flaviu Bobora, să demisioneze înainte ca nefastele consecințe ale incapacității sale să afecteze și mai grav populația județului Hunedoara!”
Stăpânul dictează
Surse din CJ mi-au declarat că există o prietenie trainică între cei doi. Întrebarea firească este: cine este șeful cui? Dacă la prima vedere putem crede că Bobora este “șeful” lui Ciuclea, se pare că adevărul este invers. Nu de puține ori, atunci când Ciuclea vrea ceva de la Bobora, cumva, dorințele i se împlinesc. În această prietenie pare că au mai inclus încă o persoană și cumva, cercul a fost închis.
Mărul discordiei
Așa cum era de așteptat, atunci când Supercom a devenit “proprietarul” CMID a început, încet dar sigur să impună legea lui. Așa cum era de așteptat, Ciuclea, cu experiența acumulată în anii de “business” după ce s-a văzut “proprietar” la CMID, nu a mai ținut cont de nicio lege, de nicio hotărâre a CJ, de nimic.
Fără scrupule își îndepărtează toți competitorii, băgându-i practic în faliment. Surse din interior ne-au declarat că Ciuclea s-a jurat că până nu ia tot județul nu se lasă!
Citește și Alexe vizitează Belina, oaza de relaxare a lui Dragnea: Să încheiem acest episod trist
Pentru a înțelege valoarea afacerii dar și dimensiunea dezastrului ecologogic, vă spun că depozitul temporar de deșeuri din Deva a funcţionat până în august 2017, acumulând în jur de 130.000 de tone, din care aproximativ 60.000 tone provenite din Deva şi 70.000 tone de deşeuri produse de celelalte primării ale judeţului. Până la data de 31 decembrie 2018 au fost transferate la CMID Bârcea aproape 45.000 tone, astfel că au mai rămas 85.000 tone, potrivit datelor de intrare pe platforma temporară.
Consiliul Județean a promis că “imediat după intrarea în funcţiune (a deponeului), vor fi preluate cantităţile de deşeuri municipale stocate temporar pe cele două facilităţi de stocare temporară de la Deva şi Petroşani, conform angajamentelor asumate de Consiliul Judeţean Hunedoara prin adresele nr. 15.819/ 23.11.2016, nr. 16451/ 7.12.2016, nr. 17.323/ 23.12.2016”. Și cum Ciuclea este “om de afaceri”, s-a răzgândit când a văzut cât gunoi are de preluat și nu a mai vrut să primească și restul de 85.000 tone. Nimic nou sub soare.
Fiecare tonă contează
În anul 2018, ordonanța de urgență 74 reglementa foarte clar că, “plătești cât arunci” și “plătești cât depozitezi”, în încercarea de a conștientiza populația cu privire la importanța gradului de reciclare și de colectare separată. Aceste practici sunt foarte importante pentru modernizarea gestionării deşeurilor din România, dar şi pentru implementarea legislaţiei europene în domeniu.
„Fiecare tonă de deșeuri care ajunge să fie depozitată final pe amplasamentele autorizate, duce la plata către Fondul pentru Mediu a unei taxe de depozitare (denumită contribuția pentru economia circulară), care pentru anul 2019 a fost de 30 de lei/tonă și pentru anul 2020 este de 80 de lei/tonă. Factorii responsabili pentru implementarea instrumentelor economice sunt Autoritățile Administrației Publice Locale și Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară. La nivelul județului Hunedoara, nu au fost implementate, pentru anul 2020, aceste instrumente economice, motiv pentru care, comisarii Gărzii de Mediu Hunedoara au sancționat contravențional entitatea responsabilă (ADI Deșeuri), cu amendă în valoare de 5.000 de lei și au stabilit măsura de a transmite lunar informări cu privire la stadiul implementării instrumentelor economice prevăzute de actul normativ”, a declarat Angela Croitoru, comisar șef al Gărzii de Mediu Hunedoara.
Ok, că pe cei 5.000 de lei nu-i plătește Dan Stoian ci tot locuitorii Județului o știe oricine. Ce trebuie să facă Stoian în fiecare lună, este dea raportul Gărzii de Mediu despre stadiul implementării proiectului și asta îl enervează tare, pentru că, acum de nevoie, va trebui măcar să mimeze munca.
Dan Stoian este un personaj prezent tot timpul în locul și la momentul potrivit. Cum a reușit să facă asta o să vă spun într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Curtea de conturi
La sfârșitul lunii septembrie 2019, Curtea de Conturi publica raportul din care aflam “că pentru perioada 1 mai 2017 – 31 decembrie 2018, CJ Hunedoara nu a facturat, nu a înregistrat în actele contabile și nu a încasat chiria aferentă utilizării Deponeului de la Bârcea. Obligație care intră în sarcina Supercom. Chirie stabilită în baza contractului nr. 5323 din 24 aprilie 2017.” și face și recomandări: “Stabilirea exactă a întinderii prejudiciului rezultat ca urmare a achitării contravalorii serviciilor de transport a deșeurilor pe relația Deva – Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Bârcea Mare și a serviciilor de depunere în rampă la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Bârcea Mare, neefectuate conform prevederilor contractuale, precum și a penalităților aferente, înregistrarea în contabilitate și recuperarea acestuia.”
Practicile Supercom, aproape de practicile mafiote
Contabilitatea Supercom a fost (și de ce s-ar fi terminat?) aproape tot timpul una dublă. Dacă ar fi să ne luăm după facturile emise către operatorii care adună gunoiul, cantitatea era undeva în jurul a 400 de tone într-o lună. În același timp, Supercom declara către CJ o cantitate cu 130 de tone mai puțin. Diferența rămânea în conturile societății. Dar pentru că diferențele erau foarte mari, și curioșii vor amănunte, această acțiune se pare că a fost “rezolvată” între cele două entități cu câteva procese verbale de compensare.