Oamenii de ştiinţă au întocmit o listă cu plante mai puţin cunoscute care ar putea fi în meniu până în 2050, scrie BBC.
Războiul din Ucraina a evidenţiat pericolele dependenţei de câteva recolte comercializate la nivel global, așa că în viitor aţi putea lua micul dejun cu banane false sau cu fructe de copac pandanus. Cu 90% din calorii provenind din doar 15 culturi, experţii de la Royal Botanic Gardens din Kew, Londra, caută ingrediente pentru dietele pe viitor.
Schimbările climatice cresc riscul unor „şocuri alimentare” severe, în cazul în care recoltele nu se fac şi preţurile produselor de bază cresc rapid în întreaga lume.
Mâncarea viitorului implică diversificarea alimentelor pe care le consumăm
Conform studiului, una dintre soluții presupune explorare: în acest mod, vom cunoaște alimente noi, ne vom atenua foamea, dar, în egală măsură, vor proteja mediul înconjurător.
”Ştim că există mii de specii de plante comestibile în întreaga lume care sunt consumate de diferite populaţii şi aici putem găsi câteva dintre soluţiile pentru aceste provocări globale ale viitorului”, a precizat cercetătorul Sam Pirinon.
Din cele peste 7.000 de plante comestibile din întreaga lume, doar 417 sunt cultivate pe scară largă şi utilizate pentru hrană. Fasolea sau legumele sunt un alt „aliment al viitorului”.
Sunt ieftine, bogate în proteine şi vitamine B şi sunt adaptate la o gamă largă de medii, de la ţărmurile oceanelor până la versanţii munților.
Există 20.000 de specii de legume în lume, dar folosim doar câteva. Se crede că există sute în sălbăticie, încă necunoscute oamenilor de ştiință
Fasolea morama (Tylosema esculentum) este un aliment de bază în unele părţi din Botswana, Namibia şi Africa de Sud, unde boabele sunt fierte cu porumb sau măcinate într-o pulbere pentru a face terci sau o băutură asemănătoare cu cacao. Cerealele, care provin din ierburi, au şi ele o diversitate uriaşă, cu peste 10.000 de specii – oferind o mulţime de potenţial pentru alimente noi. Fonio (Digitaria exilis) este o cereală africană hrănitoare folosită pentru a face cuşcuş, terci şi băuturi.
Planta poate tolera condiţiile uscate. Enset sau „banana falsă” este o „rudă” apropiată a bananei, dar este consumată doar într-o parte a Etiopiei. Fructul plantei asemănător bananei este necomestibil, dar tulpinile şi rădăcinile amidonoase pot fi fermentate şi folosite pentru a face terci şi pâine.
Studiile sugerează că are potenţialul de a hrăni peste 100 de milioane de oameni într-o lume care se încălzeşte.
