Dacă vorbim de schimbări climatice, vorbim, înainte de toate, de oameni. Nu știu dacă ne trebuie încă o dovadă că, prin confortul propriu, alegem să distrugem și să ne autodistrugem. Schimbările climatice au consecințe drastice asupra vieții de pe planetă. S-a mai spus.
Planificăm viitorul, dar nu luăm în calcul că prezentul e amprenta spre acel viitor. Și asta s-a mai spus. Planificăm economia, sociologia și politica. Sunt factori importanți pentru generațiile viitoare, dar toate depind de un singur factor: mediul.
Oamenii de știință descriu schimbările complexe care afectează acum condițiile meteorologice și climatice ale planetei noastre. Aproape zilnic și anual. E o conversație globală continuă și e îngrijorătoare, chit că avem sau nu ochii deschiși. Și, mereu, același subiect: încălzirea globală.
Schimbările climatice includ nu numai temperaturile medii în creștere. Schimbările înseamnă și evenimentele meteorologice extreme, mutarea populațiilor și habitatelor de animale sălbatice, mări în creștere și lista poate continua.
Toate aceste schimbări apar în timp ce oamenii continuă să ignore și doar să tragă concluzii. Una dintre concluzii este: planeta se încălzește și noi trebuie să ne adaptăm. Privim adaptarea ca pe o soluție și ca pe o concluzie și facem retrospectiva anului 2019. Tragem linie și nu schimbăm, de fapt, absolut nimic. Nu-mi place să generalizez. Cu toate astea, în momentul în care cei mai mulți rămân indiferenți, ajung la concluzia că toți sunt indiferenți.
Jean-Noël Thépaut, director al Centrului Copernic: ” Ultimii cinci ani au fost cei mai călduroși cinci din palmares; ultimul deceniu a fost cel mai cald din palmares.
Acestea sunt semne indiscutabile alarmante. Considerând una sau mai multe luni mult mai calde decât perioada de referință recentă poate fi neconcertant, dar nu reprezintă o tendință climatică, deoarece abaterile de temperatură lunare variază, iar unele regiuni pot apărea sub condiții medii pentru o perioadă.
Producem date cu o acoperire globală totală a temperaturii în fiecare zi și publicăm rezumate lunare și anuale pe baza acestui set de date care se întoarce în prezent în 1979. Pentru a determina posibile tendințe pe termen lung legate de schimbările climatice, observațiile care se întâlnesc în trecut sunt de neprețuit. Prin urmare, am comparat și datele noastre cu datele climatice care datează din era pre-industrială pentru a stabili aceste tendințe climatice pe termen lung”.
A fost un 2019 îngrijorător. Mă gândesc că pandemia ne va învăța să învățăm mai multe despre noi. Să ne studiem mai bine și mai în amănunt. Noi, pe noi. Că, până la urmă, fix de noi depinde viitorul.
Citește și: Auchan, Leroy Merlin, Iohannis și roboțeii medicali
