O nouă rugăminte se transformă într-o scrisoare destinată președintelui Klaus Iohannis. Este vorba despre proiectul de modificare a Codului Silvic, despre pădurile care dispar, despre tăierile ilegale și despre vocea reprezentanților WWF România. Aceștia îi solicită preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea Codului Silvic care, potrivit acestora, nu rezolvă problema combaterii tăierilor ilegale.
Există camioane care transportă lemn, dar care nu sunt verificate la ieșirea din pădurile României. Și există amenzi modice. Sau amenzi ”simbolice”. Asta dacă sunt prinși cei care mânuiesc drujbele.
Există revoltă și există o lege care doarme. Sau care se preface că doarme. Există furtul cu acte în regulă și există conflicte de interese. Ce nu există încă? Un răspuns de la președinte.
”Proiectul de modificare a Codului Silvic, adoptat săptămâna trecută de către Parlament, nu rezolvă problema combaterii tăierilor ilegale. Este o simplă cosmetizare. Nu este o reformă reală a politicilor forestiere naţionale. Conţine elemente care vor îngreuna soluţionarea procedurii de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României pentru domeniul forestier. De aceea, i-am trimis ieri (miercuri, n.r.) o scrisoare deschisă preşedintelui României, Klaus Iohannis, prin care îi solicităm să nu promulge legea şi să o retransmită Parlamentului”, se arată într-un comunicat WWF România.
Este un proiect care trădează populismul întregii clase politice în faţa alegerilor, lipsa de viziune şi de voinţă pentru a reforma cu adevărat acest sector. Deşi a fost „vândut” societăţii ca soluţia salvatoare pentru ieşirea din procedura de infringement, varianta actuală a refuzat din nou orientarea controlului către prima plasare pe piaţă a lemnului, aşa cum o cer principiile europene”, a declarat Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri WWF România.
”Supraîncărcarea ca mod de operare nu este sancţionată ca infracţiune silvică. Cantităţile declarate ce rezultă din documentele specifice de transport nu sunt conforme cu realitatea (N.B. cu luarea în considerare a unor toleranţe de măsurare rezonabile) şi, totuşi, ele nu sunt definite ca „recoltare ilegală” a lemnului. Este în continuare încurajată „dispariţia” lemnului din pădure, neplătit şi nefiscalizat.
Este susţinut furtul cu acte în regulă întrucât „provenienţa materialelor lemnoase”, aşa cum este acum definită, reprezintă doar sursa localizată de unde acestea au fost obţinute/locul de recoltare şi nu conţine nicio referinţă asupra cantităţilor exprimate pe tipuri de materiale lemnoase”, se mai arată în comunicat.
Pădurile ar trebui păzite prin lege și legea nu ar trebui implorată printr-o scrisoare. Sancțiuni proporționale cu gravitatea faptelor nu există. Vinovați nu există. Controale nu există. Și, mă tem că, în curând, nici păduri nu vor mai exista.
Citește și: Un copac de 300 de ani: motive pentru a fi tăiat și motive pentru a fi salvat
