1. Dependența de droguri
Istorie:
Drogurile sunt utilizate de milenii. Primele dovezi ale consumului de opiu datează de prin anii 3400 î.Hr. în Mesopotamia, unde era numit „Planta Bucuriei”. În China antică, ceaiul din cannabis era folosit pentru efectele sale medicinale. Consumul recreațional s-a intensificat în secolele XVIII-XIX o dată cu comerțul de opiu și izolarea morfinei.
Studii:
Primele cercetări științifice despre droguri au apărut în secolul XIX, când Thomas Sydenham a descris efectele calmante ale opiului. Studiile moderne folosesc imagistica cerebrală pentru a arăta cum substanțele precum cocaina sau heroina dereglează circuitul dopaminergic, determinând dependența.
Studiu de caz: Cercetări publicate în „Journal of Neuroscience” au demonstrat scăderea activității în cortexul prefrontal al consumatorilor cronici, afectând autocontrolul.
2. Dependența de alcool
Istorie:
Consumul de alcool are rădăcini în neolitic, acum peste 10.000 de ani, când oamenii fermentau cereale pentru a produce băuturi alcoolice. Civilizațiile antice, precum cea egipteană, foloseau berea în ritualuri religioase. În Grecia și Roma antică, vinul era considerat o băutură sacră. Totuși, conștientizarea efectelor sale negative a început în Evul Mediu, iar în epoca modernă au apărut primele mișcări anti-alcool, precum „Temperance Movement” din secolul XIX.
Studii:
Cercetările despre alcool au început la începutul secolului XX, când efectele acestuia asupra ficatului și creierului au devenit mai evidente. Azi, studii avansate arată cum alcoolul dereglează neurotransmițători precum GABA și glutamatul, contribuind la dependență.
Studiu de caz: Potrivit „Alcohol and Alcoholism”, hipocampul, regiunea cerebrală implicată în memorie, este semnificativ redus la persoanele dependente de alcool.
3. Dependența de jocuri de noroc
Istorie:
Jocurile de noroc datează de peste 5.000 de ani, cu descoperirea zarurilor în Mesopotamia și a jocurilor de cărți în China antică. În Europa medievală, pariatul pe lupte sau turniruri era comun. În 1638, Veneția a deschis primul casino oficial, Ridotto, marcând începutul jocurilor de noroc organizate.
Studii:
Studierea comportamentului compulsiv asociat jocurilor de noroc a început în secolul XX. Azi, neuroștiința demonstrează că aceste activități activează sistemele de recompensă din creier într-un mod similar drogurilor.
Studiu de caz: Un studiu din „Nature Reviews Neuroscience” arată că jucătorii compulsivi au activitate redusă în cortexul prefrontal, afectând capacitatea de a evalua riscurile.
Top dependențe
Cele mai răspândite dependențe sunt:
- Nicotina – O substanță extrem de adictivă, afectând milioane de oameni.
- Alcoolul – Consumul excesiv este frecvent și foarte periculos.
- Drogurile ilicite – Heroina și cocaina sunt cele mai periculoase.
- Cafeina – O dependență comună, dar mai puțin gravă.
- Jocurile de noroc – Afecțiuni similare cu dependențele de substanțe.
Topul dependenței de jocuri de noroc în europa în 2023
Dependența de jocuri de noroc reprezintă o problemă semnificativă în Europa, cu variații notabile între țări. Conform datelor disponibile pentru anul 2023, prevalența acestei dependențe în rândul populației adulte este estimată astfel:
- Finlanda: 3,3%
- Suedia: 2,9%
- Norvegia: 2,7%
- Italia: 2,4%
- Spania: 2,2%
- Franța: 1,9%
- Germania: 1,5%
- Regatul Unit: 1,3%
- Olanda: 1,1%
- România: 0,9%
Aceste cifre indică procentul populației adulte care se confruntă cu probleme legate de jocurile de noroc în fiecare țară. Este important de menționat că variațiile pot fi influențate de factori precum reglementările locale, accesibilitatea jocurilor de noroc și măsurile de prevenție implementate.
Pentru a combate această problemă, multe țări europene au adoptat strategii de prevenție și tratament, inclusiv programe de auto-excludere, campanii de conștientizare și servicii de consiliere specializate.
Dependențele umane sunt fenomene complexe cu rădăcini adânci în istorie. Recunoașterea lor ca probleme medicale și sociale a deschis calea către prevenție și tratament. Studiile contemporane oferă o perspectivă profundă asupra acestor afecțiuni, contribuind la dezvoltarea unor soluții eficiente.
