Telescopul spaţial James Webb a măsurat în premieră temperatura unei planete stâncoase, considerată o „verişoară” a Pământului, situată la 40 de ani lumină de sistemul nostru solar. Descoperit în 2017, sistemul Trappist-1 are şapte planete care se rotesc în jurul unei mici stele „reci”, o pitică roşie, de două ori mai puţin fierbinte comparativ cu Soarele, potrivit digi24.ro.
Sistemul planetar reprezintă o ţintă pentru telescopul James Webb dezvoltat de agenţia spaţială americană NASA, aflat în funcţiune din iulie 2022.
Una dintre misiunile sale este de a sonda atmosfera exoplanetelor potenţial locuibile, situate dincolo de sistemul solar. Trappist-1 reprezintă un „laborator excelent” pentru această căutare, a subliniat NASA, fiind aproape de sistemul solar şi conţinand doar planete stâncoase, toate de dimensiuni şi masă similare Pământului. Cunoaşterea caracteristicilor acestora este dificilă deoarece exoplanetele nu pot fi observate în mod direct la o distanţă atât de mare, cpmparativ cu stelele în jurul cărora orbitează. Pentru a le detecta, astronomii utilizează metoda tranzitului, care captează variaţiile de luminozitate cauzate de trecerea planetei prin dreptul stelei gazdă, precum o micro-eclipsă. Instrumentul Mid-Infrared Imager Module (MIRIM) al telescopului, capabil să realizeze observaţii în infraroşu de undă medie, a surprins o aşa-numită eclipsă secundară, când planeta trece în spatele stelei sale.
În acest caz, a fost vorba despre planeta Trappist -1b, cea mai apropiată de steaua Trappist-1, cea mai uşor de studiat deoarece trecerile sale sunt mai numeroase
. „Chiar înainte de a dispărea în spatele stelei planeta adaugă cea mai mare lumină (la cea a stelei)”, a explicat Elsa Ducrot, astrofiziciană la Comisariatul francez pentru Energie Atomică (CEA), coautoare a studiului publicat în jurnalul ştiinţific Nature.
Comparând cantitatea de lumină detectată înainte şi în timpul ocultaţiei, oamenii de ştiinţă deduc cantitatea de lumină emisă de planetă, fiind o lumină detectabilă doar în infraroşu de undă medie, o lungime de undă neexploatată până acum de astronomi, ce permite detectarea emisiei termice a planetei. JWST acţionează „ca un termometru uriaş fără contact”, a comentat unul dintre astrofizicieni, Thomas Greene, autor principal al studiului.
Copil din Ilfov, internat după ce a fost mușcat de față de un câine maidanez
