Abia au adoptat senatorii proiectul legislativ potrivit căruia data alegerilor parlamentare, organizate ca urmare a expirării actualului mandat al Legislativului, se stabilește prin lege organică, de către Parlament și nu de Guvern, că i s-a și găsit o hibă actului normativ. Premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul său analizează posibilitatea ca proiectul legislativ să fie atacat la Curtea Constituțională, motivul invocat, pe bună dreptate, fiind acela al conflictului de interese.
„Nu-mi aduc aminte ca, în 30 de ani, Parlamentul să stabilească data alegerilor. Adică, parlamentarii sunt cei care sunt parlamentari în funcţie, interesul lor e să rămână cât mai mult în funcţie. Cum să laşi parlamentarii care au interes să-şi prelungească mandatul cât mai mult să stabilească data alegerilor?
Mie mi se pare…dar, sigur, această decizie a Parlamentului este rezultatul deciziei Curţii Constituţionale, care Curtea Constituţională a zis că poate să stabilească data alegerilor şi Parlamentul şi Guvernul, dar pronunţarea a fost legată de alegerile locale. Acum, pe alegerile parlamentare e o situaţie un pic diferită, pentru că, repet, dacă Parlamentul stabileşte data alegerilor, Parlamentul e format din parlamentari care sunt în mandat, care au interesul să-şi prelungească mandatul şi care o să prelungească cât mai mult mandatul lor.
După părerea mea, se află într-un vădit conflict de interese. Analizăm, să vedem, trebuie văzută motivaţia CCR pe decizia care permite şi Parlamentului să stabilească data alegerilor pentru locale, să vedem dacă poate aplicată şi la parlamentare. Analizăm cu constituţionaliştii noştri temeiul de atacare la Curte”, a spus Ludovic Orban.
Reamintim că luni, Senatul a adoptat, în plen, proiectul inițiat de Marcel Ciolacu (PSD), Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) şi Cseke Attila (UDMR) privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților de către Parlament, prin lege organică, și nu de Guvern, cu cel puțin 60 de zile înaintea votării. Astfel, data limită pentru viitoarele alegeri parlamentare ar fi 15 martie 2021, dar nu mai devreme de 6 decembrie 2020.
În expunerea de motive inițiatorii susțin că era nevoie de un astfel de proiect pentru creșterea celerității operațiunilor electorale, fără a afecta drepturile electorale. Liderii PSD, ALDE și UDMR au mai propus ca numărul minim al semnăturilor de susținere necesar pentru înregistrarea candidaturilor să fie redus la jumătate, acestea putând fi colectate și depuse prin mijloace electronice.
„Având în vedere că se apreciază că reducerea termenelor electorale nu va permite transmiterea buletinelor de vot prin corespondență în timp util, se propune ca acestea să fie descărcate de pe site-ul Autorități Electorale Permanente, pe baza unor date de autentificare comunicate prin intermediul documentației de vot prin corespondență”, prevede actul normativ.
Citește și: Data alegerilor parlamentare, stabilită prin lege organică
