Asociația Elevilor din București și Asociația Elevilor din Constanța au depus, vineri, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție plângeri penale pentru abuz în serviciu pe numele premierului Orban, a vicepremierului Raluca Turcan, respectiv al ministrului Educației, Monica Anisie. Motivul invocat de elevi este absența măștilor de protecție, precum și faptul că tabletele electronice, promise, nu vor ajunge până la începutul școlii.
„Vineri, 28 august, reprezentanţii elevilor din Bucureşti, respectiv Constanţa au depus o plângere penală pentru abuz în serviciu pe numele prim-ministrului Ludovic Orban, vicepremierului Raluca Turcan şi ministrului Educaţiei, Monica Anisie.
Reprezentanţii elevilor susţin că sintagma «România educată» este doar o metaforă în ceea ce priveşte învăţământul românesc iar autorităţile ne demonstrează acest lucru în fiecare zi.
În contextul epidemiologic actual, educaţia are o nevoie asiduă de finanţare, însă guvernul îşi propune să pună toată responsabilitatea pe umerii părinţilor.
Măsurile privind asigurarea măştilor de protecţie şi punerea în aplicare a Legii 109/2020 sunt obligatorii pentru a asigura sănătatea elevilor cât şi dreptul la educaţie, începând cu data de 14 septembrie”, au transmis asociaţiile de elevi printr-un comunicat de presă, conform news.ro.
Anunțul făcut de președintele Iohannis, cu privire la obligativitatea fiecărui elev și profesor de a-și achizționa singur măștile de protecție i-a nemulțumit pe elevi. Mai mult, vicepremierul Raluca Turcan a afirmat că Guvernul poate asigura aceste măști doar copiilor defavorizați.
„După decizia alarmantă de a pune achiziţionarea măştilor în spatele fiecărui elev, precum şi renunţarea la triaje înainte de intrarea în şcoală, în data de 27 august a fost anunţat faptul că dispozitivele conectat la internet nu vor fi gata pentru începerea anului şcolar.
Ne punem întrebări inevitabile în acest context: dacă anul şcolar începe fizic, materialele igienico-sanitare şi măştile se vor procura individual de elev pentru următorul an cât se preconizează că va ţine pandemia? Iar, dacă şcolile se închid din nou, cum rămâne cu sutele de mii de elevi defavorizaţi?”, a mai precizat sursa menționată.
Trei scenarii, ce rezultate?
Modul în care anul școlar va începe în septembrie depinde foarte mult de evoluția epidemiologică din perioada 1-14 septembrie. Autoritățile au în plan trei scenarii, off-line, hibrid și on-line, în funcție de numărul de cazuri de infectării cu noul coronavirus din perioada mai sus menționată.
„Anul şcolar e la două săptămâni distanţă şi totuşi incompetenţa Ministerului Educaţiei şi implicit a Guvernului se află într-o continuă evoluţie!
Dacă gândim în raport cu sistemele educaţionale din întreaga lume, de fapt, ajungem la concluzia că toţi elevii români sunt defavorizaţi şi că riscul de a rata începerea anului şcolar.
Dreptul la educaţie şi sănătate nu se negociază, autorităţile fiind principalii responsabili atunci când vine vorba de asigurarea acestora pentru fiecare elev din România”, se mai arată în comunicatul transmis de asociaţiile de elevi.
Citește și: Anisie: „Ministerul Educației se ocupă de procesul de învățământ, dar nu de achiziția de tablete”
