Guvernul are pe agenda ședinței de miercuri două proiecte de lege pentru modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Dacă vor fi adoptate de guvern, proiectele de lege vor merge în Parlament pentru dezbatere. Cele două documente ar urma să pună în aplicare, potrivit iniţiatorilor, decizii ale Curţii Constituţionale, potrivit ziare.com.
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014. Ulterior acestei date, Curtea Constituţională a pronunţat mai multe decizii de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate cu privire la texte din actul normativ menţionat.
Printre modificările la Codul Penal se numără și definirea abuzului în serviciu astfel încât să ia în calcul hotărârea CCR din 2016, care a decis că numai comportamentul funcționarilor care constă în „încălcarea legislației primare” – adică a legii emisă de Parlament, dar și a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ale Guvernului – poate avea o consecință penală.
În ceea ce privește Codul de procedură penală, de la intrarea sa în vigoare Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepții de neconstituționalitate și a realizat analize aprofundate asupra unor instituții reglementate în acest act normativ, pronunțând și decizii de admitere a excepțiilor – unele dintre acestea fiind simple (extreme), iar altele intermediare (cu rezervă de interpretare). În proiectul de lege de modificare a Codului de procedură penală, ministerul Justiției propune ca legalitatea să fie verificată de de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Ministerul Justiţiei detaliază deciziile care se vor pune de acord şi cum ar urma acestea să afecteze Codul Penal
”Prezentul proiect de lege are în vedere modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exclusiv pentru punerea în acord a dispoziţiilor din actele normative menţionate cu prevederile Constituţiei, aşa cum acestea din urmă au fost interpretate prin decizii ale Curţii Constituţionale de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate referitoare la aceste acte normative”, se mai arată în documentul citat.
Guvernul pregătește suprataxarea marilor producători de petrol și gaze
