Dragul meu Preafericit,
Ce mai faci? Tot preafericit? Nu de alta, dar titulatura asta bisericească a dumitale pare o ironie ieftină la adresa poporului pe care-l îndrumi de-atâta amar de vreme către „credință”. Mai poți fi tu preafericit când medicii se îmbracă în saci de gunoi? Sau când „oile” tale credincioase stau leșinate de foame prin spațiile de carantină, ca mai apoi să devină numere în statisticile morților de Coronavirus?
Statul nu are de unde să le dea. Chiar n-are!
Dacă pe Statul ăsta românesc și LAIC l-ar fi dus capul la momentul potrivit și și-ar fi îndreptat veniturile destinate bisericilor neplătitoare de taxe și impozite către spitale, acum situația ar fi fost un pic diferită. Poate nu total diferită, însă diferită cu siguranță.
Și, hai, povestește-mi cum e cu miliardele și miliardele alea primite pentru Catedrala Fraieririi Neamului? Nu ridica din sprânceana aia stufoasă la mine! Imaginează-ți că în loc de „fraieririi” neamului aș fi putut fi mult mai sinceră și mai trivială de atât. Dar m-ai înțeles prea bine, nu-mi fac griji! Cum așa de sfânt precum pozezi să fii n-ai fost niciodată, cel mai probabil că știi mai multe cuvinte deocheate ca mine, o atee și-o păcătoasă.
Explică-mi tu mie cum ne ajută pe noi acum super-clopotul tău zdrăngănitor și cum cladirea aia groaznic de mare, de urâtă și de inutilă are vreun rost. Nu de alta, dar îmi amintesc că nici atunci când ai inaugurat-o n-ai lăsat-o deschisă publicului. Și nu pentru mine, o atee și-o păcătoasă. Pentru cei care ți-au împins bani, adică cei care, din prea multă… naivitate, ți-au dat pensiile cu capul plecat. Nu e vina lor. Pe EI i-ai ținut ca vitele la poartă atunci când ai organizat petrecerea de casă nouă. Ei te-au iertat și pentru asta. Te-au boscorodit un pic pe la televiziuni, dar te-au iertat.
Eu nu te iert, dragul meu Preafericit
Nu te iert nici pentru ura pe care ai sădit-o atunci când ai ales să susții Referendumul ăla pentru Familie. Nu te iert nici pentru îngâmfarea cu care apari ca un pașă super star pe la televizor.
Hai, te provoc! Vinde-ți mașinile alea colantate cu aur, vinde-ți bling-bling-uri de rapper american de prost gust. Vinde-ți și terenurile. Dă banii spitalelor! Iar pe viitor, lasă predicile, lasă rugăciunile, că un amărât de „Tatăl nostru” om ști și noi by default de la școală. Și-apoi, cred că în momentul de față aș putea să mă rog recitând „Somnoroase Păsărele”, că tot aia ar fi.
Așa că dragul meu Preafericit, du-te de unde-ai venit!
Și pentru că toate lucrurile astea se întâmplă și la case mai mari, iată:
Citește și: ÎPS „Ipocrisie” al Tomisului ne vorbește din Vechiul Testament
