Comisia Europeană invită România, alături de Bulgaria, Cipru, Lituania și Slovacia să actualizeze și să furnizeze hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații, așa cum se prevede în Directiva privind inundațiile (Directiva 2007/60/CE).
Fiind unul dintre cele mai răspândite tipuri de catastrofe naturale, inundațiile pot provoca daune importante infrastructurii și mediului natural.
Astfel, cartografierea susceptibilității la inundații (FSM) este absolut necesară, căci poate oferi o evaluare cantitativă a vulnerabilității unei regiuni la inundații.
Scopul sistemului european de alertă la inundații (EFAS) este de a sprijini măsurile pregătitoare înainte de producerea unor inundații majore
Hărțile de hazard la inundații ar trebui să acopere zonele geografice care ar putea fi inundate, în timp ce hărțile de risc la inundații arată potențialele consecințe negative asociate cu aceste scenarii de inundații.
Cu alte cuvinte, primele arată extinderea și nivelurile de apă preconizate ale unei zone inundate în trei scenarii: un scenariu cu probabilitate scăzută sau evenimente extreme, un scenariu cu probabilitate medie (cel puțin cu o perioadă de întoarcere de 100 de ani) și, dacă este cazul, un scenariu cu probabilitate ridicată.
Cele din urmă vizează zonele inundate, populația afectată, activitățile economice și mediul înconjurător potențial expuse riscului de inundații, oferind posibilitatea statelor membre de a reduce consecințele negative ale inundațiilor asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural.
România luată în vizor de Comisia Europeană pentru depășirea termenelor limită
Inundațiile catastrofale din acest an, precum și cele din anul precedent, care au căzut pe continentul european, au subliniat încă o dată importanța evaluării riscurilor de inundații.
Astfel, statelor membre UE le-a revenit obligația de a raporta Comisiei Europene actualizările pe care le-au făcut primelor hărți de hazard la inundații și hărți de risc la inundații până la 22 martie 2020.
România nu pare să fi înțeles pe deplin scopul acestora, astfel că, la începutul acestui an, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere țării noastre, deoarece nu a primit nicio informație privind acest proces.
În aceeași situație se află alte șase state membre precum Bulgaria, Cipru, Grecia, Lituania și Slovacia, țări care încă nu au adoptat și nu au raportat Comisiei hărțile actualizate.
Drept urmare, Comisia Europeană a decis să emită avize motivate către cele șase state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.
În cazul în care țările deja numite nu se vor conforma, Comisia poate decide să trimită cazurile în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
