Astăzi a fost adoptată hotărârea de guvern privitoare la planul național de cercetare-dezvoltare și inovare 2022 – 2027, hotărâre care prevede alocarea a 60 de miliarde de lei pentru cercetarea românească.
PNCDI IV este elaborat și administrat de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), principalul instrument de implementare a Strategiei Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 (SNCISI).
Ce presupune concret planul național de cercetare-dezvoltare și inovare
„Este un plan de 60 de miliarde de lei, pentru perioada 2022 – 2027, cu închiderea programelor până în orizontul 2030.
Este vorba despre o premieră, pentru că este primul plan național care integrează toate instrumentele de finanțare pentru cercetarea românească și a fost o luptă să agreăm această formă cu toate organizațiile de cercetare, cu toți actorii implicați.
Asta înseamnă că în planul național includem programul nucleu de finanțare de bază a cercetării și programul destinat instalațiilor strategice de interes național în domeniul cercetării.
Ce înseamnă asta? Că vom avea pentru prima dată o abordare integrată a finanțării cercetării pe baze transparente, meritocratice și, de asemenea, în conformitate cu recomandările experților Comisiei Europene”, a declarat ministrul Cercetării, Sebastian Burduja.
Conform publicației Financialintelligence, planul este structurat pe 10 programe de cercetare, inovare și digitalizare, propunându-și stimularea excelenței in cercetarea fundamentală și la frontieră; atragerea doctoranzilor și a postdoctoranzilor către sistemul național de cercetare, respectiv premierea performanțelor acestora; realizarea de proiecte științifice comune, bazate pe parteneriatul dintre mediul de afaceri și mediul public/privat CDI; sprijinirea accesului actorilor economici la servicii CDI, dar și dezvoltarea dialogului dintre știință și societate.
Recomandările experţilor Comisiei Europene cu privire la PNCDI IV
Sorin Burduja a ținut să sublinieze că planul prin care Guvernul României ar urma să aloce 60.000 de miliarde de lei organizațiilor științifice a fost gândit și structurat în conformitate cu recomandările experților Comisiei Europene.
„Și Comisia Europeană ne-a spus – aveți minţi strălucite, dar faceți mult prea multă cercetare fundamentală, care nu se traduce în rezultate concrete pentru economie.
Iată, prin acest plan național avem un accent în plus pentru transferul tehnologic și pentru stimularea parteneriatelor între institutele naționale de cercetare, între organizațiile de cercetare și mediul privat românesc; de asemenea, pentru stimularea parteneriatului internațional, prin care entitățile de cercetare românești pot accesa fonduri disponibile prin programele Orizont Europa.
Nu în ultimul rând, vorbim despre meritocrație, pe de o parte, la nivelul cercetătorilor, printr-un program specific pentru păstrarea talentului românesc în cercetare în România, respectiv atragerea cercetătorilor din diaspora înapoi în țară.”