Consumul de alcool are efecte devastatoare asupra sănătății psihice și fizice fiind asociat cu apariția tulburărilor mentale și comportamentale, precum și cu bolile netransmisibile ca unele tipuri de cancer, bolile cardiovasculare sau ciroza hepatică, potrivit ziare.com.
Conform raportului privind Starea Sănătății în Uniunea Europeană din 2023, în România, consumul de alcool este a treia cauză de deces, după COVID-19 și bolile cardiace, urmând bolile pulmonare și accidentul vascular cerebral.
Pentru că această statistică este îngrijorătoare și reprezintă o problemă ce nu mai poate fi ignorată la nivelul țării, am discutat cu psihiatrul Vlad Stroescu despre dependența de alcool și consecințe, despre cum arată o relație sănătoasă cu alcoolul și de asemenea despre cum pot fi ajutați oamenii care găsesc refugiu în această dependență.
„Dependența de alcool constă într-o serie de transformări neurobiologice și neuroplastice importante ale creierului, mai ales la nivelul centrilor care se ocupă cu învățarea prin recompensă, cu anxietatea, cu plăcerea etc., care au loc dacă consumăm sistematic o cantitate importantă de băuturi alcoolice și care produc suferință fizică și psihică atunci când încercăm să oprim alcoolul, făcând din acest lucru o sarcină dificilă, adesea cu încercări eșuate și recăderi”, spune psihiatrul Vlad Stroescu.
De asemenea, psihiatrul mai adaugă că „dependența nu este o iluzie, nu e o slăbiciune controlabilă „prin propria voință”, ci o problemă de sănătate cu substrat neurologic caracterizat și, în mare, cunoscut.
Alcoolul este un drog cu o dublă dependență, atât fiziologică – adică produce un sindrom de sevraj care, în funcție de doza consumată, poate fi sever și necesită atenție medicală urgentă, cât și comportamentală, incluzând tot ce înseamnă tentații, obiceiuri, reflexe – ceea ce face ca riscul recăderilor să fie prezent chiar și după mari perioade de timp fără alcool”.
Vlad Stroescu e de părere că „nu orice consum de alcool produce dependență, chiar dacă riscul e mereu prezent. Pe de altă parte, poți avea deja o dependență de alcool fără să îți dai seama. Alcoolul are multiple efecte toxice, la nivelul creierului, inimii, ficatului, tractului digestiv, sistemului nervos periferic, pielii, ceea ce face ca un consum cronic să ducă adesea la boli grave, ușor de recunoscut de un medic. Dar aici vorbim deja despre stadii avansate”.
Vlad Stroescu crede că cel mai cel mai răspândit motiv, conștient sau nu, e „că alcoolul amorțește unele suferințe psihice: anxietatea (inclusiv cea socială, sau cea legată de stres), insomnia, emoțiile negative puternice.
E o amorțeală amăgitoare care foarte repede basculează în efectul contrar: unii oameni beau ca să adoarmă mai ușor, dar alcoolul strică arhitectura somnului; unii oameni beau după o zi grea, încărcată de griji și stres, dar a doua zi de dimineață grijile și stresul revin parcă și mai intense”.
„Există, desigur, și motive culturale, sociale, de a consuma alcool – de exemplu abuzul de alcool în adolescență, ca un fel de ritual al maturizării, sau consumul social din anumite medii, dar un consum cronic și sistematic trebuie să ne facă să bănuim și să căutăm și alte suferințe, din spectrul anxietății, depresiei, altor tulburări afective”, conchide psihiatrul. Statui care simbolizează Nașterea Domnului găsite la Pompeii
