Klaus Iohannis confundă o școală cu o unitate de cazare. Pe scurt și foarte simplu, președintele României se pricepe la cuvinte, la magie și-i place și să experimenteze. Și, mai rău decât atât, inventează cazuri noi de COVID-19 în Franța. Da, e vorba de copii și de redeschiderea școlilor. A argumentat amânarea redeschiderii școlilor și a dat un exemplu din Franța:
”De asemenea, am dorit să știm ce se întâmplă în țările în care școlile au fost deschise în mod experimental. Avem un exemplu în Franța, unde o școală a fost deschisă experimental într-o provincie, iar experiența nu a mers foarte bine. După câteva zile, zeci de studenți au fost testați pozitiv și mai mulți profesori au ajuns în terapie intensivă. Prin urmare, lucrurile nu sunt deloc simple”, a fost declarația lui Klaus Iohannis.
Nici răspunsul Franței nu a fost simplu și nici nu a întârziat. Nu a existat o școală deschisă experimental, ci doar un președinte care a experimentat. Iar dacă lui Klaus Iohannis îi place să se joace cu cuvintele, Franța știe să arate adevărul. Cu degetul.
Ministerul Educației din Franța: ”Nu a existat vreo școală care să fi fost redeschisă în mod experimental. Singura unitate de cazare existentă de la începerea închiderii se referă la copiii personalului medical și la personalul esențial pentru securitatea internă”.
Ce a făcut Klaus pare puțin și pare lesne iertător, dar e departe de a fi așa. În primul rând, nu ești oricare om politic, ci ești președinte. În al doilea rând, experimentezi cu răbdarea oamenilor și cu mințile copiilor. Iar dacă noi te putem ierta, pentru cei mici e mai greu. Și, avem aici și punctul 3: știri false. Ne ferim de ele, le analizăm, le cercetăm. Până când Klaus Iohannis decide niște îmbolnăviri fictive: ”zeci de studenți au fost testați pozitiv și mai mulți profesori au ajuns în terapie intensivă în câteva zile”.
Nu vorbim de o simplă declarație, ci de un viitor pătat, de o speranță falsă, de o fraudă. Iar frauda se pedepsește. Sau, ar trebui.
Eu știu că e nevoie de trei, uneori chiar patru surse pentru a reda un adevăr, pentru a redacta o știre. Dar, chiar și în cazul ăsta, ne putem lovi de subiectivism. Chiar și în cazul ăsta, siguranța deplină, totală, nu există.
Când ești primul om din stat nu îți permiți să faci confuzii. Dar problema e alta. Și întrebarea e alta: vorbim de o încurcătură sau de un argument fals? Un argument fals și atent elaborat care să reprezinte un exemplu? O invenție în care să creadă și părinți, și elevi, și profesori, și fiecare dintre noi? Și să ajungem să ne credem mai francofoni decât suntem. Și mai aproape de Europa decât vom fi vreodată.
Citește și: Orban: ”viaţa elevilor-pe prim plan”
