Florin Cîțu este cel mai nehotărât ministru al Finanțelor pe care România l-a avut în ultimii ani. E ca un elev în fața profesorului. Ar cam ști cum se rezolvă ecuația de pe tablă, dar din clasă (înțelegând prin „clasă” Guvernul României) i se șoptesc atâtea lucruri, că se fâstâcește, o dă la întors, pare să-l convingă pe examinator și nu prea.
Luni, ministrul Finanțelor a spus-o cu subiect și predicat, că este sustenabilă creșterea pensiilor, prevăzută pentru luna septembrie, dar nu cu 40%, ci doar cu 10%. Bine, bani ar mai fi, dar e nevoie și de alte investiții (nu le-a numit, deocamdată), care să relanseze economia țării fără de care nu se pot plăti pensiile (logic).
„Propunerea mea este de 10%, în ceea ce privește creșterea pentru pensiilor, ca să avem bani și pentru alocații și pentru investiții. Dacă nu facem așa și mergem pe direcție populistă, nu vom avea bani nici de investiții, nici de altceva. Suma care mergea la buget din impozitarea pensiilor speciale era de 1 miliard de lei.
Cheltuielile în plus pentru pensii, în ultimele patru luni de zile, sunt de 10 miliarde de lei. O creștere cu 10% a pensiilor anul acesta înseamnă un punct procentual la cheltuielile de anul viitor. Deci, asta înseamnă să găsim un punct procentual anul viitor la cheltuieli”, a explicat Cîțu, la Digi24.
Stați puțin. Ne mai uităm o dată peste declarație. Deci dacă pensiile cresc cu doar 10% vor fi bani și de investiții (în continuare nenumite), și de alocații? Așa reiese din declarația finanțistului șef, dar tot el continuă (ca și cum ar fi uitat ce a spus mai devreme și ne anunță că de fapt partea cu alocațiile e mai sensibilă. În primul rând că dublarea acestora, de la 150 la 300 de lei, nu a fost prevăzută în bugetul pe anul acesta și 2, criza economică se înregistrează la nivel global ce e așa de greu de înțeles?
„La alocații, lucrurile sunt mai complicate. Va fi și acolo o creștere, dar trebuie să înțelegem că aceste sume nu au fost incluse în bugetul anului acesta. Sunt de acord că trebuie să creștem și acolo alocațiile, dar facem acest lucru într-un moment de criză economică globală. În fiecare lună ne împrumutăm pentru că avem de plătit cheltuieli. Cheltuielile cu pensiile, în luna mai, 6,4 miliarde de lei, față de 4,5 miliarde lei în 2017, au crescut pensiile, am plătit pensiile crescute la timp, chiar dacă suntem în cea mai mare criză economică”, a explicat Cîțu.
De acord că e haos în lumea întreagă, e clar că majorările acestea creează probleme de sustenabilitate bugetului nu numai pentru 2020, dar și pentru 2021, și 2022 și pentru anii ce vor urma, dar venituri nu sunt? La ANAF, zilnic românii stau cuminți la cozi să-și plătească birurile. Industria IT este de miliarde, în industria jocurilor de noroc, a pariurilor sportive, se rulează alte miliarde, care (bănuiesc, nefiind specialist în economie) generează alte miliarde.
Ar mai fi de recuperat alte miliarde pe care marile companii le datorează statului, care stat dă amnistii fiscale peste amnistii și pierde acele miliarde, apoi amendează PFA-urile pentru câțiva lei. Asta da lecție de economie domn profesor Cîțu.
Citește și: Ludovic Orban și Florin Cîțu, suspectați de implicare în dosarul Unifarm
