V-ați gândit, vreodată, care e ziua aia din calendar în care veți muri? Nu, nu mă refer neaparat la an, ci la zi și la lună. O fi azi? O fi mâine?
O dată pe an, fiecare dintre noi „sărbătorește”, într-o oarecare zi, ziua aia în care va muri. Poate fi 21 iunie, poate fi 17 noiembrie, poate fi oricare altă zi. Dacă ai ști cu exactitate ziua, ai putea să spui: „Începând de astăzi, 3 martie, mai am fix 43 ani de trăit!”. Bine, totuși, că nu știi!
Nu vă deprimați! Cu toții murim, mai devreme sau mai târziu – doar că unii mai vreme, alții mai târziu. Cum ne-o fi norocul!
– „Într-o zi vom muri, Snoopy!” – „Așa este, însă în toate celelalte zile vom trăi”
La începutul săptămânii aflam de tragicul deces al unui om cunoscut și drag mie. Aflat, împreună cu soția și băiatul acestuia în mașină, pe străzile patriei, autoturismul lor avea să se lovească frontal de un altul, rezultând tragedia. În mod involuntar, mi-am amintit toate momentele petrecute alături de unul dintre primii oameni care mi-a spus că am talent la fotografie, pe vremea când încă încercam să mă afirm în domeniu. Un astfel de compliment, venit din partea unui om avizat în frumos, n-avea cum să fie chiar de colea.
Tot involutar, m-am trezit uitându-mă peste conversația cu acesta, observând că nu am mai apucat să răspund unui ultim mesaj. Aș răspunde acum, însă nu mai am cui.
Viața, urâtă, frumoasă, cum o fi ea, e a noastră. Mai mult, pare singura șansă pe care o avem. Desigur, există fel și fel de teorii, mai mult sau mai puțin religioase, prin care ni se explică ba raiul, ba reîncarnarea. Însă cum nimeni nu s-a întors „de dincolo” ca să ni le confirme, singura certitudine rămâne viața pe care o avem acum și aici. Aceeași viață care se poate sfârși peste o clipă sau peste 50 ani.
Puțini sunt cei care își anticipează sfârșitul. Noi, majoritatea, habar nu avem când ceasul va înceta să bată. Tocmai din acest motiv, poate am face bine să începem să trăim, să iubim, să nu – ne – mai înșelăm și să apreciem! Nu de alta, însă așa cum am mai spus, șansa de acum s-ar putea să fie singura!
Dedicat celui care nu mai e printre noi.
Citește și editorialul: Lasă-te adoptat de un cățel de rasă comună!
