Mişcarea internaţională împotriva inegalităţilor rasiale Black Lives Matter (BLM), readusă în atenţie în mai 2020 după moartea afro-americanului George Floyd, a fost propusă pentru Premiul Nobel pentru Pace de un parlamentar norvegian, relatează sâmbătă AFP şi EFE, citat de Agerpres.
Mișcarea Black Lives Matter a fost co-fondată în 2013 de Alicia Garza, Patrisse Cullors și Opal Tometi ca răspuns la achitarea în SUA a omului care a împușcat-o pe Trayvon Martin. A obținut o recunoaștere mai largă în 2014, în urma protestelor legate de moartea lui Michael Brown și Eric Garner, și a fost izvorul unei serii de proteste globale în 2020, după moartea lui George Floyd și Breonna Taylor.
După moartea lui George Floyd, un afro-american care a murit în timp ce era arestat de un poliţist alb în mai 2020, Black Lives Matter a interpelat mai multe instituţii din lume pentru a reclama o schimbare a procedurilor şi o mai bună reprezentare a comunităţii de culoare în rândul poliţiei.
Manifestațiile din SUA, care au început sub sloganul Black Lives Matter, au dorit inițial să atragă atenția asupra rasismului care încă persistă în societatea americană, dar s-au transformat treptat în furie și adevărate acțiuni anarhice. Tineri din mari orașe europene le-au urmat exemplul americanilor, au fost mișcări de stradă în Marea Britanie, Germania și Danemarca.
Potrivit lui Petter Eide, deputat al Stângii Socialiste (SV) în Parlamentul norvegian, acest lucru „a suscitat o amplă dezbatere şi (atenţia) a numeroase ţări”.
Zeci de mii de persoane (parlamentari şi miniştri din toate ţările, foşti laureaţi ai premiului Nobel şi profesori universitari s-au mobilizat pentru a nominaliza mişcarea la premiul Nobel pentru Pace.
Candidaturile, care trebuie depuse înainte de data limită de 31 ianuarie, sunt în general ţinute secrete, exceptând cazurile în care promotorii lor vor să-şi dezvăluie opţiunea.
Se ştie astfel că fondatorul controversat al Wikileaks Julian Assange, un trio de opozanţi belaruşi în frunte cu Svetlana Tihanovskaia, organizaţii ce promovează vaccinarea (Cepi et Gavi) sau libertatea presei (RSF şi CPJ), reţeaua internaţională de „fact-checkers” IFCN, sau fostul preşedinte american Donald Trump figurează printre celelalte propuneri.
Premiul Nobel pentru Pace este decernat la începutul lunii octombrie. Anul trecut, premiul a fost acordat Programului Alimentar Mondial.
Citește și: Trump așteaptă să fie judecat. Starea de sănătate a judecătorului Leahy, precară
