În opinia publicistului Ion Cristoiu, mizele electorale ar fi unele destul de mari în acest moment, jocurile de culise fiind punctele cheie în manevrarea opiniei publici. În mod ironic, potrivit lui Ion Cristoiu, atacurile succesive ale președintelui Iohannis împotriva celor de la PSD, ar avea ca scop enervarea social democraților, pentru a-i impulsiona să ducă la un bun sfârșit inițiativa moțiunii de cenzură. Ceea ce, din câte putem observa, caz în care Cristoiu are dreptate, a funcționat.
Ion Cristoiu: „Guvernul nu va găsi o dată în Opoziţie un colaborator”
„Blestemul postdecembrismului stă în eternul război dintre preşedinţii Republicii şi partidele cu care se duşmăneşte formaţiunea din care a parvenit şeful statului. Constituţia României atribuie preşedintelui – mai mult sau mai puţin explicit – rolul de arbitru al confruntărilor dintre partide, dintre puterile statului, dintre stat şi societate. Prevăzută de articolul 80, aliniatul unu, primul articol din capitolul consacrat preşedintelui, această ipostază a fost rezultatul unei atente studieri a scenei politice româneşti. Mai mult decât în alte locuri din lume, în România cearta, guerila, hărţuirea, păruiala dintre partide alcătuiesc esenţa vieţii politice. Asemănător, indiferent de ce partid e la Putere şi de ce partid e în Opoziţie, Guvernul nu va găsi o dată în Opoziţie un colaborator, fie şi în cazuri de siguranţă naţională. O singură dată Opoziţia s-a abţinut de la postura ei de Gică Contra faţă de Guvern. E vorba de decizia din 22 aprilie 1999 de autorizare a avioanelor NATO să survoleze teritoriul României pentru bombardarea Serbiei. Atunci, PDSR, condus de Ion Iliescu, a acceptat să se abţină de la vot în Parlament pentru a facilita trecerea deciziei. N-a făcut-o la rugămintea lui Emil Constantinescu, nici din conştiinţa interesului naţional (intervenţia NATO e dovedită azi ca o eroare), ci la presiunea ambasadei SUA în România. În rest, perioada postdecembristă stă sub semnul păruielii între partide, între Servicii şi chiar între diferitele grupări dintr-un Serviciu. Sunt însă momente când păruiala trebuie să lase loc unei minime înţelegeri, şi această înţelegere n-o poate administra decât preşedintele, singurul impus de Constituţie ca arbitru al scenei social-politice. Asemenea momente sunt inevitabile în destinul unei ţări. De aceea a prevăzut Constituţia un rol de arbitru pentru preşedinte. Ca să întărească acestă postură, Constituţia prevede prin articolul 84, aliniatul 1, că <în timpul mandatului, preşedintele României nu poate fi membru al unui partid”, spune Ion Cristoiu pe cristoiublog.ro, unde puteți găsi comentariul integral.
Citește și: Băsescu: „Eu le dădeam una peste ceafă cel puțin de la ministrul de Interne în jos”