Mai multe persoane din județul Bihor au ajuns la spital, la urgențe, după ce au mâncat ciuperci din locuri neautorizate, este semnalul de alarmă tras de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Bihor, potrivit g4media.ro.
Reprezentanții DSP Bihor avertizează asupra riscurilor consumului de ciuperci din surse neautorizate, ploile favorizând apariţia ciupercilor în păduri
Potrivit DSP Bihor, este foarte important de ştiut că nu există nici un test simplu care să permită recunoaşterea imediată a unei specii toxice, identificarea unei ciuperci otrăvitoare putând fi făcută doar de către un specialist. Toxicitatea ciupercilor otrăvitoare nu poate fi redusă prin fierbere, uscare sau macerare în oţet, iar îndepărtarea cuticulei nu diminuează toxicitatea, au mai explicat reprezentanții DSP Bihor.
„Recoltarea ciupercilor din pădure, în mod neorganizat, sau achiziţionarea de la culegătorii care le comercializează în pieţe implică riscuri importante asupra sănătăţii, deoarece îşi pot face apariţia exemplarele din speciile de ciuperci otrăvitoare, care generează intoxicaţii acute la consumatori”, a comunicat DSP Bihor.
Care sunt recomandările DSP Bihor
DSP avertizează că ciupercile nu se recomandă în alimentaţia copiilor, a persoanelor cu alergii, a celor cu intoleranţă alimentară la ciuperci şi nici combinarea ciupercilor cu băuturi alcoolice, alcoolul mărind solubilitatea unor substanţe specifice şi favorizând absorbţia intestinală.
În România sunt cunoscute peste 1.600 specii de ciuperci superioare, ciuperci cu „pălărie”, al căror diametru este mai mare de 4 mm., aproximativ 400 fiind comestibile şi peste 200 specii fiind sigur toxice. De multe ori, precizează directoarea DSP Bihor, medicul Daniela Rahotă, ciupercile necomestibile se pot confunda uşor cu cele comestibile.
„Nu trebuie folosite în alimentaţie decât ciupercile bine cunoscute. Prin ingerarea ciupercilor otrăvitoare (Amanita Phalloides, Amanita Muscaria, etc.) se produc tulburări digestive (vărsături, diaree, deshidratare), cardiovasculare (bradicardie, hipotensiune arterială, colaps cardiovascular), neurologice (stare confuzională, delir, convulsii, comă); moartea poate surveni între 8 şi 48 ore din cauza conţinutului în substanţe toxice ca falina (acţiune hemolitică), amantina (proprietăţi hipoglicemiante), faloidina (acţiune asupra ficatului şi sistemului nervos),” informează DSP.
Florin Cîțu: Urmează o criză economică cel puțin la fel de dură ca cea din perioada 2009 – 2012
