Bogdan Despescu nu vorbește de familii dezbinate cu ocazia Paștelui, ci alege să tragă un nou semnal de alarmă. Nu vorbim de românii care se întorc definitiv acasă. Vorbim de românii pentru care familia înseamnă două săptămâni de Paște și, eventual, două săptămâni de Crăciun. Turiști pe la rude.
E atât de simplu și de logic să alegi viața și sănătatea în detrimentul riscului, în detrimentul bolii. Poate că sună simplu și logic doar pentru o anumită parte din români. Din nou, mă gândesc la selecție naturală doar că, în cazul de față, selecția naturală nu-și ucide doar proprii subiecți. Suntem cu toții în grupa de risc.
Vorbim de contagiozitate, lipsă de informare, luare în derâdere a informației și, într-un cuvânt, inconștiență.
”Dacă veniţi în România pentru a petrece Paştele, îl veţi petrece în carantină sau autoizolare, nu cu familiile dumneavoastră. Nu dorim să aplicăm sancţiuni sau să deschidem dosare penale. Vă rugăm să înţelegeţi că toate aceste măsuri sunt dispuse în folosul dumneavoastră. Nu ne dorim să aplicăm sancțiuni sau să întocmim dosare penale!
Misiunea noastră este să veghem la respectarea regulilor, care au menirea de a stopa răspândirea acestui nou virus!
Vă rugăm să înțelegeți că toate aceste măsuri dispuse, sunt în folosul dumneavoastră.”
Și totuși. În ciuda ordonanțelor militare, mai mult de 5000 de români au intrat miercuri în România. Mă întreb câți dintre ei se vor simți deosebit de ofensați ascultându-l pe Bogdan Despescu. Câți dintre ei vor respecta normele carantinei sau ale izolării. Câți dintre ei nu vor incinge hore, grătare și câți nu vor organiza petreceri. Că familia nu se poate numi familie dacă nu respectă anumite cutume primordiale.
Pentru cei mai mulți dintre ei, familia primează. Se bat cu pumnul în piept că ar face orice pentru siguranța și sănătatea familiei. Inclusiv coronavirus.
Citește și: Controale radicale: Rareș Bogdan nu vrea să trimită oameni în Germania
