Zgomotul de fond emis de vârtejul de găuri negre gigantice a fost identificat de astronomi cu ajutorul unei tehnici noi de detectare a undelor gravitaţionale, care deschide „o nouă fereastră către Univers”. Rezultatele, dezvăluite joi, sunt rodul unei ample colaborări între cele mai mari radiotelescoape din lume care au reuşit să capteze această vibraţie a Universului cu o „precizie de ceasornic”, au spus autorii cercetării, publicată simultan în mai multe reviste ştiinţifice, potrivit g4media.ro.
Prevăzute de Einstein în 1916 şi detectate o sută de ani mai târziu, undele gravitaţionale sunt deformaţii minuscule ale spaţiului-timp, asemănătoare cu ondulaţiile apei de la suprafaţa unui iaz.
Aceste oscilaţii, care se propagă cu viteza luminii, sunt provocate de evenimente cosmice violente, cum ar fi coliziunea a două găuri negre. Ele pot fi legate de fenomene masive, semnalul lor fiind extrem de slab. În 2015, detectoarele de unde gravitaţionale Ligo (SUA) şi Virgo (Europa) au revoluţionat astrofizica prin detectarea trepidaţiilor foarte scurte – mai puţin de o secundă – ale coliziunilor dintre găuri negre stelare, cu o masă de aproximativ zece ori mai mare decât cea a Soarelui.
Pentru a detecta aceste unde, cercetătorii au folosit un instrument nou: pulsarii din Calea Lactee.
Aceste stele au particularitatea de a avea o masă de unu la doi Sori, comprimată într-o sferă cu un diametru de aproximativ zece kilometri. Cercetătorii au catalogat grupuri de pulsari pentru a obţine o „grilă celestă” în meandrele spaţiului-timp. Şi au reuşit să măsoare o perturbare minusculă a ticăitului lor, cu „schimbări de mai puţin de o milionime de secundă pe parcursul a peste 20 de ani”, potrivit lui Antoine Petiteau, de la Commissariat a l’énergie atomique (CEA).