Pirateria software din România a ajuns 53% din numărul total de software instalat, la o valoare de piaţă de aproximativ 130 de milioane de euro, atrag atenţia specialiştii unei companii din domeniu, într-o analiză publicată marţi, potrivit ziare.com.
Conform Forscope România, un alt aspect îngrijorător al acestui fenomen este că o parte semnificativă a software-ului piratat din România se estimează că este, de fapt, achiziţionată şi utilizată de către companii, în încercarea de a reduce costurile. Pe lista celor mai căutate soluţii software se află: MS Windows, MS Windows Server şi MS Office.
„Achiziţionarea online a cheilor de activare pentru diverse tipuri de software prezintă numeroase riscuri care pot avea consecinţe grave asupra companiilor. Software-ul ilegal este, de obicei, alterat pentru a bloca actualizările sau pentru a evita verificările de autenticitate. Această practică duce la o scădere semnificativă a performanţei şi creşte vulnerabilitatea dispozitivelor la ameninţări precum viruşi, malware, ransomware şi atacuri cibernetice, în general. O alternativă legală şi la fel de eficientă pentru a economisi bani la achiziţionarea de software este cumpărarea de software second-hand oferit de companii, precum Forscope, care pot oferi suport firmelor şi autorităţilor publice să-şi scadă costurile cu peste 70% din preţul de achiziţie a unui produs nou. Software-ul pre-deţinut funcţionează la fel de bine ca cel nou, dar oferă oportunitatea de a-l achiziţiona la un preţ mult mai accesibil”, potrivit analizei.
Experţii din domeniu precizează că software-ul second-hand este o copie a unui program de calculator care a fost vândut anterior de către deţinătorul drepturilor sale (de exemplu, compania Microsoft Corporation).
Proprietarul unei astfel de copii a software-ului (cel care a achiziţionat iniţial licenţa) îl poate oferi spre vânzare unei altei persoane care doreşte să continue să-l utilizeze. Datele centralizate arată că gradul de utilizare a software-ului piratat în România este asemănător cu situaţia din Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina şi Rusia, în regiunea Europei de Est. În schimb, răspândirea software-ului ilegal nu este atât de pronunţată în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi Cehia (26%), Slovacia (29%), Slovenia (35%) sau Polonia (40%).
