Muftiatul Cultului Musulman din România a organizat marți, 14 noiembrie, o ceremonie de inaugurare a noului corp al Moscheii din București. Evenimentul are dublă semnificație istorică: sărbătorirea celor 145 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă și împlinirea a 116 ani de la construirea, de către statul român, a primei moschei în București, lăcaș de cult extins și renovat acum cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte și al Primăriei Sectorului 5 din București.
Evenimentul s-a remarcat printr-o prezență susținută a reprezentanților autorităților române, a corpului diplomatic și a mediului de afaceri
Cei mai mulți dintre ei si-au exprimat gândurile de apreciere față de susținerea pe care statul român o acordă comunității musulmane din România, față de rolul pe care îl are muftiul Muurat Iusuf și Instituția Muftiatului în promovarea dialogului interreligios. Ei au reiterat convingerea că acest model de conviețuire interetnică bazat pe respect reciproc care datează de sute de ani în Dobrogea va fi și în viitor un factor de echilibru mai ales în contextul geopolitic tensionat.
În deschiderea evenimentului, muftiul Muurat Iusuf a ținut să le mulțumească distinșilor oaspeți pentru prezență.
El a punctat și câteva aspecte esențiale pentru comunitatea musulmană din România. Șeful Cultului Musulman din România a pus accent pe demersurile întreprinse de instituția pe care o conduce în procesul de promovare a dialogului interreligios, cel mai recent exemplu în acest sens fiind vizita întreprinsă la Vatican și întâlnirea cu Papa Francisc.
Muftiul a evidențiat politicile de bune practici ale României, indiferent de regimuri, în domeniul minorităților naționale. El a reiterat faptul că misiunea tinerelor generații este de a continua demersul înaintașilor pentru conservarea valorilor cultural-religioase. În discursul său, muftiul a atras atenția și asupra încercărilor la care sunt uneori supuse instituțiile statului român și elitele politice și guvernamentale din partea unor interese străine
.Un aspect important evidențiat de muftiul Muurat Iusuf a fost cel referitor la faptul că deși în cadrul comunității nu există forme generalizate de radicalism sau manifestări asociate terorismului
„Sunt la diferite intervale de timp persoane interesate să tulbure liniștea în comunitate, a imamilor noștri sub diferite pretexte imaginare sau doctrinare”. „Noi, musulmanii din România, suntem o comunitate mică și pașnică. Ce nu are nevoie de agitatori din interiori sau exterior. (,,Noi ca instituție nu trebuie sa importam modele din afara. Noi avem o istorie și o organizare proprie, similară unor state balcanice, diferită fata de alte state vest europene, cu mai putina tradiție ,) Avem foarte mare încredere în autoritățile române și în partenerii noștri prezenți la acest eveniment că ne vor îndruma în continuare și vor veghea la menținerea stării de securitate atât în cadrul societății în care trăim cât și în regiune. Noi putem să-i asigurăm in schimb ca vom fi prezenți ori de câte ori va fi nevoie să contribuim la binele comun, alături de frații noștri din cadrul celorlalte culte”, a spus muftiul Muurat Iusuf.
Consilierul prezidențial Sergiu Nistor a transmis salutul președintelui Klaus Iohannis, odată cu aprecierile șefului statului față de „comunitatea cetățenilor români de religie musulmană din România”.
Reprezentantul Administrației prezidențiale a punctat în mesajul său și momentul ales pentru „reinaugurarea acestui emblematic lăcaș de cult musulman” – 14 noiembrie fiind declarată oficial în România, începând din anul 2013, Ziua Dobrogei. Teritoriu unde se regăsește și astăzi o semnificativă comunitate musulmană, formată din etnici turci și tătari.
Pornind de la mesajul transmis de Principele Carol către Dobrogeni în 1878, consilierul prezidențial Sergiu Nistor a subliniat parcursul democratic al României din secolul XX clădit „pe sacrificiul și truda românilor dar și a locuitorilor ei de naționalități și confesiuni altele decât ale majorității”, un drum întrerupt însă brutal de totalitarisme și de război. „Revenită după 1990 printre democrațiile europene, România este mândră să fie țara în care minoritățile etnice și religioase contribuie la destinul României moderne și participă, solidare, la înfăptuirea binelui comun și la succesul celor mai importante proiecte ale națiunii”, a transmis consilierul prezidențial Sergiu Nistor.
Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat la eveniment de secretarul de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice Traian Hristea, care a transmis un mesaj din partea ministrului Luminița Odobescu.
Șeful diplomației din România a punctat încă de la începutul mesajului său importanța evenimentului organizat de Muftiatul Cultului Musulman din România în contextul actualelor provocări de securitate.
Context care conduce la „recunoașterea importanței consolidării eforturilor în direcția dezvoltării unor politici coerente în domeniul respectării identității religioase și culturale”. De asemenea, raportată la relațiile internaționale, diversitatea culturală „constituie o premisă a progresului și a coeziunii sociale”. Ministrul Afacerilor Externe a reiterat, în mesajul său, una dintre componentele esențiale ale politicilor diplomației române. Respectiv „promovarea și protejarea valorilor umaniste între care au o relevanță deosebită bunăstarea și securitatea cetățenilor români indiferent de apartenența lor etnică, religioasă, lingvistică sau de profilul lor cultural”.
Mesajul șefului diplomației române s-a încheiat într-o notă apreciativă la adresa muftiului Muurat Iusuf și a instituției pe care acesta o reprezintă, nu înainte, însă, de a-și manifesta speranța că „și pe viitor vom rămâne uniți într-o simbioză culturală, afirmând într-o unică voce respectul pentru pluralismul religios”, iar mijloacele diplomatice vor reprezenta întotdeauna „cele mai adecvate instrumente pentru contracararea eficientă a oricăror acțiuni ostile sau discriminatorii”.
„Mizăm pe echilibrul pozițiilor dumneavoastră în continuare, mai ales în actualul context geopolitic deosebit de tensionat”, a conchis ministrul Afacerilor Externe.
Inaugurarea noului corp al geamiei din București reprezintă, potrivit mesajului transmis de secretarul de stat pentru culte Ciprian Olinici,„un act de reparație istorică”.
În intervenția sa, oficialul român a făcut o scurtă incursiune în istoricul zbuciumat al lăcașului de cult încă de la construcția acestuia în primă fază în 1906 ca parte a unui proiect amplu conceput la acea vreme să sărbătorească 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I, când moscheea Carol-Hunchiar„a fost gândită ca un edificiu eveniment, menit să transmită întregii Europe că România este o țară a dialogului, a deschiderii și a libertății, un loc unde oamenii, dincolo de diferențele etnice sau religioase, pot conviețui în pace”.
În aceeași notă apreciativă și-a construit mesajul și secretarul de stat pentru Culte vizavi de activitatea susținută a muftiului Muurat Iusuf și a instituției pe care o coordonează în ceea ce privește consolidarea exemplului „de coabitare pașnică și de dialog al credințelor, într-o lume tot mai măcinată de conflicte, de multe ori puse – pe nedrept – pe seama diferențelor religioase”. „Ținem să subliniem rolul important pe care eminența sa, alături de comunitate, îl are în cadrul dialogului interreligios și mai ales în înțelegerea nedeformată a Islamului, religie care promovează pacea. (…) Această moschee vă reprezintă, vă pune în valoare credința, demnitatea și determinarea. Este o filă frumos împodobită a istoriei unei comunități bine integrată în societatea românească și cu o responsabilitate deosebită pentru timpul pe care-l împărtășim și trăim cu toți”, a încheiat secretarul de stat pentru Culte Ciprian Olinici.
În mesajul său, reprezentantul Guvernului României secretarul de stat Andrei Ungan a punctat încă de la început faptul că moscheea din București „este singurul lăcaș de cult musulman care funcționează în București sub autoritatea Muftiatului”.
Oficialul a pus accent pe caracterul moderat al Islamului din România și pe rolul său de vector de dialog cu toate celelalte culte religioase.„Islamul din România este un model de toleranță și incluziune, de dialog și cooperare – trăsături firești ale oricărei religii care slujește, cu adevărat, oamenilor”, a spus secretarul de stat. „Lumea de astăzi ne arată cât de importantă este impulsionarea dialogului interreligios. Mai ales, într-un context în care neînțelegerile și tensiunile religioase par – de cele mai multe ori pe nedrept – să contribuie la escaladarea conflictelor armate. De aceea, vă felicit pentru implicarea în comunitate, pentru relația strânsă pe care o aveți cu statul român și cu celelalte culte religioase, precum și pentru frumoasa moștenire pe care o veți lăsa generațiilor viitoare!”, și-a încheiat mesajul reprezentantul Guvernului de la București.
Distinșii reprezentanți ai ambasadelor Statelor Unite ale Americii și Republicii Turcia la București prezenți la eveniment au avut, de asemenea, câte un mesaj important atât pentru comunitate, cât și pentru autoritățile române.
Ambasadorul SUA, E.S. Doamna Kathleen Kavalec, a menționat încă de la începutul mesajului său că evenimentul este unul deosebit de important nu doar pentru comunitatea musulmană, ci pentru toți cei care respectă diversitatea religioasă.
Diplomatul american a pus accent în mesajul său pe unul dintre fundamentele politicii externe americane: promovarea libertății religioase. Citându-l pe secretarul de stat Antony Blinken care spunea că „atunci când fiecare este respectat pentru convingerile sale, este mult mai motivat să își atingă potențialul maxim”, ambasadorul SUA la București a ținut să precizeze că „acest angajament este cu mult mai important în vremuri dificile precum acestea”. „În Statele Unite, musulman, creștin, evrei și persoane de alte credințe se bucură de drepturi egale în a-și practica credința și în a-și construi propriile lăcașe de cult. Toate acestea depind în continuare de dialogul interreligios, de discuțiile interculturale și de angajamentul de a-i înțelege, respecta și onora diferențele dintre noi”, a conchis diplomatul american.
La rândul său, ambasadorul Republicii Turcia la București, E. S. Özgür Kıvanç Altan, a ținut să își exprime admirația pentru„abordarea României față de compatrioții noștri turci și tătari și alți musulmani”.
De asemenea, raportând evenimentul la împlinirea a 145 de ani de relații diplomatice dintre cele două țări, ambasadorul turc a precizat că „una dintre cele mai importante dimensiuni ale relațiilor noastre este comunitatea turco-tătară din România”. Mulțumind oamenilor de afaceri turci, autorităților locale române și Guvernului României, ambasadorul Özgür Kıvanç Altan a ținut să evidențieze rolul important și esential al Instituției Muftiatului din România: „După cum știți, Instituția Muftiatului reprezintă toți musulmanii din România. Instituția Muftiatului este un exemplu excelent de înțelegere modernă a Islamului cu abordarea sa imparțială și echitabilă față de toate segmentele sociale ale societății. Acest lucru este foarte important pentru musulmanii din România ca să nu își piardă dimensiunea istorică”, a menționat diplomatul turc.
Cristian Popescu Piedone: Astăzi am fost martorul revitalizarii unei povești izvorăte din prietenie și respect. Sunt bucuros că renovarea acestei prime moschei musulmane din București a fost posibilă
„Iar povestea începută pe Dealul Filaretului… rezistă, merge mai departe și evidențiază libertatea cultelor în România! „Comunității musulmane și mai ales prietenilor mei turci și tătari din București, Constanța și Istanbul le doresc fericire, pace în suflete și în case. Cu respect, primarul Piedone ” a mentionat Primarul Sectorului 5, domnul Cristian Popescu Piedone. Noul corp al geamiei din București a fost construit cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, al Guvernului României, al autorităților locale, respectiv Primăria Sectorului 5 București și al oamenilor de afaceri turci. Tuturor, în numele comunității musulmane din România, muftiul Muurat Iusuf a ținut să le mulțumească pentru importantul sprijin. Zeci de studenți ai Academiei de Poliție din București au făcut toxiinfecție alimentară
