Consumul excesiv de antibiotice subminează în mod periculos eficacitatea acestora şi creşte riscul de rezistenţă antimicrobiană. Aceasta ar putea fi responsabilă pentru 10 milioane de decese în întreaga lume până în 2050, a avertizat filiala europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), potrivit digi24.ro.
„În timp ce RAM (rezistenţa antimicrobiană, care include antibioticele) este un fenomen natural, dezvoltarea şi răspândirea superbacteriilor s-au accelerat prin utilizarea abuzivă a antimicrobienelor. Ceea ce face ca infecţiile să fie mai greu de tratat eficient”, a comunicat OMS Europa.
„Toate ţările din regiunea noastră au implementat reglementări ce vizează protejarea preţioaselor antibiotice de o utilizare abuzivă (…). Aplicarea acestor reglementări ar permite rezolvarea majorităţii problemelor privind folosirea abuzivă a antibioticelor”, a subliniat Robb Butler, directorul departamentului de Boli transmisibile din cadrul OMS Europa. Organizaţia crede că, fără o intervenţie rapidă, RAM ar putea provoca până la 10 milioane de decese pe an până în 2050.
Principala sursă de îngrijorare pentru autorităţile sanitare este prescripţia incorectă.
Un studiu realizat în 14 ţări din Europa de Est şi Asia Centrală, arată că motivele invocate pentru a justifica administrarea de antibiotice sunt, în 24% din cazuri, răceala comună, urmată de simptome gripale (16%), dureri în gât (21%) şi tuse (18%). „Această situaţie este îngrijorătoare. Pentru că aceste simptome sunt adeseori cauzate de virusuri împotriva cărora antibioticele nu sunt eficiente”, a subliniat acelaşi comunicat.
În anumite ţări, peste 40% dintre antibiotice sunt obţinute fără reţetă medicală.
Acesta este un procent de cinci ori mai mare decât cel măsurat în Uniunea Europeană, conform unui studiu din 2022. Pentru OMS, un alt pericol al rezistenţei la antibiotice este acela că exacerbează inegalităţile. Acest lucru deoarece persoanele mai puţin educate şi cu cele mai mici venituri sunt cele care au cele mai proaste practici, potrivit studiului. Rezistenţa la antibiotice poate fi „înrădăcinată în norme sociale şi culturale învăţate”. Este vorba cum ar fi „să nu termini un tratament cu antibiotice pentru a păstra câteva pentru data viitoare când te îmbolnăveşti”. Sau „să împarţi un medicament cu o rudă sau un vecin bolnav”, a subliniat el. Drumuri închise și zeci de case fără curent electric în 10 județe afectate de viscol
