Fundația Carpathia aduce acasă simbolul românesc. Mai exact, Carpathia importă zimbrii, în timp ce la noi încă se ucide în numele sportului și în numele trofeelor. Colecționăm vieți, tăiem păduri și apelăm la alte state să refacem ceea ce ne reprezenta cândva.
Munții Făgăraș au primit în luna mai primii 8 zimbri printr-un program de reintroducere, de repopulare, de normalizare. Au fost considerați veriga care lipsea și sunt în permanență monitorizați de Carpathia. Și partea interesantă este că monitorizarea se face în scopul menținerii distanței. De oameni.
E protejat de oameni și ferit de oameni. Avem nevoie de o nouă structură naturală, avem nevoie de turism și da, avem nevoie de o tradiție care dispare de la zi la zi. Importăm tradiția noastră de la state ca Polonia sau Germania și o monitorizăm cu scopul de a o păstra.
Iar generalizez și nu este corect față de fundația care se ocupă de viitorul pădurilor noastre. Nu noi. Nu noi toți. Fundația Conservation Carpathia va dezvolta în următorii ani o serie de centre de vizitare, destinate turiștilor care vor să cunoască povestea zimbrilor, cu precădere a celor din Munții Făgăraș.
Pentru ca proiectul să fie un succes, va fi nevoie de 100 de exemplare de zimbri. Este un proces complex, este nevoie de timp, de spațiu și de ceva muncă de lămurire cu omul. Să înțeleagă că natura nu e ”acasă” doar pentru el.
”Zimbrul a fost și rămâne un simbol al României. Puternic și maiestuos, acest animal prezent în istoria și folclorul național a fost prețuit de români de-a lungul a sute de ani.
Motivele sunt în parte pragmatice: zimbrul are un mare potențial economic, prin rolul pe care îl joacă în dezvoltarea turismului local bazat pe observarea naturii. Reintroducerea zimbrului nu este doar o chestiune de reparare a greșelilor trecutului, de conservare modernă a biodiversității, ci și un exemplu excelent cum conservarea naturii poate ajuta comunitățile locale să prospere și să se dezvolte”, se arată în comunicatul asociației.
Citește și: Viitorul plastic: din plante și zaharuri
