This image from the NASA/ESA/CSA James Webb Space Telescope shows the heart of M74, otherwise known as the Phantom Galaxy. Webb’s sharp vision has revealed delicate filaments of gas and dust in the grandiose spiral arms which wind outwards from the centre of this image. A lack of gas in the nuclear region also provides an unobscured view of the nuclear star cluster at the galaxy's centre. M74 is a particular class of spiral galaxy known as a ‘grand design spiral’, meaning that its spiral arms are prominent and well-defined, unlike the patchy and ragged structure seen in some spiral galaxies. The Phantom Galaxy is around 32 million light-years away from Earth in the constellation Pisces, and lies almost face-on to Earth. This, coupled with its well-defined spiral arms, makes it a favourite target for astronomers studying the origin and structure of galactic spirals. Webb gazed into M74 with its Mid-InfraRed Instrument (MIRI) in order to learn more about the earliest phases of star formation in the local Universe. These observations are part of a larger effort to chart 19 nearby star-forming galaxies in the infrared by the international PHANGS collaboration. Those galaxies have already been observed using the NASA/ESA Hubble Space Telescope and ground-based observatories. The addition of crystal-clear Webb observations at longer wavelengths will allow astronomers to pinpoint star-forming regions in the galaxies, accurately measure the masses and ages of star clusters, and gain insights into the nature of the small grains of dust drifting in interstellar space. Hubble observations of M74 have revealed particularly bright areas of star formation known as HII regions. Hubble’s sharp vision at ultraviolet and visible wavelengths complements Webb’s unparalleled sensitivity at infrared wavelengths, as do observations from ground-based radio telescopes such as the Atacama Large Millimeter/submillimeter Array, ALMA. Scientists must combine data from telescopes oper
Telescopul spaţial Hubble, care a revoluţionat astronomia de la lansarea sa în 1990, va fi retras treptat din funcţiune printr-o reducere a orelor de observare, au anunţat marţi oficiali ai NASA, potrivit g4media.ro.
Unul dintre cei trei giroscoape care controlează direcţia în care este îndreptat telescopul a avut probleme de stabilitate în ultimele luni.
„După o serie de teste şi o analiză atentă a opţiunilor noastre, am luat decizia ca Hubble să folosească doar unul dintre cele trei giroscoape rămase”, a declarat Mark Clampin, director al departamentului de astrofizică al NASA. Tranziţia, care ar trebui să se încheie până la mijlocul lunii iunie, va reduce capacitatea lui Hubble de a efectua observaţii ştiinţifice cu 12%, cu 74 de orbite săptămânale în jurul Pământului în loc de 85 în prezent, a precizat Patrick Crouse, responsabilul misiunii Hubble.
În următoarele 12 luni, telescopul va fi în continuare capabil să observe bolta stelară în întregime, dar nu va mai putea urmări obiecte mai apropiate decât planeta Marte -chiar dacă astfel de obiecte sunt oricum rare -, a precizat Patrick Crouse.
„Nu considerăm că Hubble îşi trăieşte ultimele momente”, a declarat el.NASA estimează la 70% probabilitatea ca Hubble să opereze în această configuraţie până în 2035. Hubble, lansat în 1990, a revoluţionat astronomia şi a schimbat modul în care vedem Universul, acumulând imagini ale sistemului solar, ale Căii Lactee şi ale galaxiilor foarte îndepărtate, operând la 515 kilometri deasupra Pământului. Datorită lui, oamenii de ştiinţă au descoperit existenţa unei găuri negre în centrul tuturor galaxiilor sau a vaporilor de apă în jurul exoplanetelor.
