Întrebările pensionarilor rămân fără răspunsuri. Previzibil, umilitor și deloc nou. Pensionarii cer Guvernului să respecte legislația. Și să-și respecte promisiunile. Și, mai ales, să nu uite că va veni acel 1 septembrie, data fericită care prevede majorarea pensiilor cu 40%. Trei mari organizaţii de pensionari au cerut, marţi, Guvernului să respecte ceea ce a promis.
Sună ca o încercare (deloc prima) de a ajuta memoria celor care ne conduc și care rămân fără explicații. Cele trei organizaţii sunt Federaţia Naţională a Pensionarilor din România, Uniunea Generală a Pensionarilor din România şi Federaţia Naţională „Unirea” a Pensionarilor din România. Asociațiile susţin că reprezintă interesele a aproape 5 milioane de pensionari.
Preşedintele Uniunii Generale a Pensionarilor din România, Toma Neamţu, a enumerat propuneri pentru sursele de finanţare necesare majorării pensiilor de la 1 septembrie. Și vorbește pentru cei care au rămas fără cuvinte:
”Dacă chiar este o problemă pandemia, şi într-adevăr este acel şomaj tehnic, acele unităţi care şi-au încheiat activitatea, nu şi-au dus activitatea în continuare, nu mai vin contribuţii din această cauză, există o rezervă uriaşă, şi noi am propus-o, ca suma care se transferă la fondurile administrate privat, acea sumă de 9 miliarde care spuneam că este în bugetul pentru anul acesta, poate să fie amânată, prorogată cu un an sau doi, că într-adevăr anul acesta este o problemă, şi atunci sunt destui bani ca să se asigure acel 40% prag de creştere a pensiilor pe care le avem.
Aceste lucruri nu sunt văzute şi nu sunt aplicate de Guvern în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Se vorbea de problema datoriilor pe care le au companiile la bugetul asigurărilor sociale de stat. Avem lista lor: 18 miliarde.
Cât din acestea vin să susţină această acţiune (de creştere cu 40% a pensiilor, n.r.) care este pentru acest an? Guvernul nu spune nimic de acest lucru. I-am arătat ministrului de Finanţe aceste probleme”.
Din nou, s-au promis promisiuni. Promisiuni care nu sunt respectate, care sunt amânate. E un spate întors și o mână care o spală pe alta.
”Domnului ministru Cîţu i-am transmis noi nişte propuneri pe care le aveam şi care unele se ştiu, le ştia şi dânsul. Trebuie să acţionăm cu fermitate pentru eliminarea muncii la negru, crearea unui număr important de locuri de muncă, aplicarea unei strategii motivante intersectoriale care să combine politici de ocupare cu programe educaţionale şi de formare profesională, dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu, solicitarea justificării marilor averi dobândite – imobile, conturi bancare, pământ, care nu sunt recuperate.
Deci, primesc sancţiuni, fac închisoare, ba mai mult, sunt şi eliberaţi mai devreme dacă scriu o carte, dacă au activitate bună. Dar rămân cu averea. De ce nu se adoptă sistemul care e în Portugalia, în Statele Unite?
Să i se confişte averea şi să i se dea şi o penalitate de, să zicem, 25% din suma delapidată. Să nu mai facă închisoare, dar să avem bani. Impozitarea progresivă a fondului excedentar individual de locuinţe, impozitarea apartamentelor, caselor închiriate: sunt mulţi proprietari de apartamente şi case care eludează legea şi nu se prezintă la Administraţia Financiară să-şi declare impozitele”.
Citește și: Firea observă un București umilit: cozi la Casele de pensii
