Crucea de pe Caraiman este imaginea pe care o vezi de fiecare dată când ajungi la munte și este unul dintre cele mai cunoscute monumente din țara noastră. Între adevăr și legendă, Crucea Eroilor Neamurilor ar fi fost construită în urma unui vis pe care l-ar fi avut Regina Maria. Vorbim despre Primul Război Mondial și visul reginei, în care munții Bucegi erau ”stropiți cu sângele eroilor”.
Crucea Caraiman a fost construită la o altitudine de 2.291 metri și a rezistat fără nici o restaurare serioasă vreme de aproape 90 de ani.
În vara lui 2017, Ministerul Apărării Naţionale a început un proiectul amplu de consolidare, inclusiv cu bani europeni. Și lucrările se continuă și în 2020:
”Joi, 9 iulie, vor fi reluate lucrările de reabilitare a monumentului istoric Crucea Eroilor, situat în Munţii Bucegi, la altitudinea de 2.291 m, în apropiere de Vârful Caraiman.
Lucrările au intrat în conservare în data de 2 decembrie 2019, după ce au fost efectuate măsurile specifice de pregătire a monumentului pentru anotimpul rece, iar în urmă cu aproape o săptămână, constructorul a început refacerea organizării de şantier, transportul materialelor, reamenajarea împrejmuirii şi verificarea echipamentelor”, se arată într-un comunicat transmis de MApN.
”În calitate de administrator legal al monumentului, Ministerul Apărării Naţionale derulează, în perioada 9 mai 2016 – 30 septembrie 2022, proiectul cu titlul ‘Restaurarea, reabilitarea, conservarea şi amenajarea unui spaţiu expoziţional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial (Monumentul eroilor ‘Crucea Caraiman’/ Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)’, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, Prioritatea de investiţii 5.1. – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.
Valoarea proiectului este de 19.159.031,29 lei, din care 15.946.043,78 lei reprezintă finanţare din fonduri europene, iar 3.212.987,51 este valoarea cofinanţării proprii pentru cheltuieli eligibile şi neeligibile”, se mai arată în comunicatul MapN”.
Un monument care a fost ridicat în trei ani (1926-1928) are nevoie de alți trei ani pentru a fi reabilitat. Personal, mi se pare rușinos.
În 1926, materialele au fost cărate cu funicular, căruțe, măgari sau cai. Și nici sudura nu era tocmai la modă.
În 2020 avem tehnologia de partea noastră, dar ne mișcăm greu, lent și cu dezinteres.
Dar măcar avem Catedrala.
Citește și: Am rămas singuri cu petițiile Declic: ”Avocatul Poporului ne-a lăsat baltă”
