Pandemia de Covid a pus la încercare multe domenii, dar cu siguranță că cel mai important și afectat este cel al sănătății, în special al sănătății publice. Aruncat în „groapa cu lei” în plină pandemie, după demisia lui Victor Costache, Nelu Tătaru face eforturi să gestioneze o criză sanitară care până acum a făcut peste 10 mii de victime în România.
De la Senat la Cameră
După două mandate de senator, Nelu Tătaru schimbă puțin „macazul” și va deschide lista pentru Camera Deputaților din partea PNL Vaslui.
„Desemnarea candidaţilor s-a făcut potrivit unui algoritm simplu care a ţinut de rezultatele obţinute de fiecare organizaţie la alegerile locale. Ne vom mobiliza şi sperăm să obţinem rezultate bune la alegerile generale”, a declarat pentru Agerpres, preşedintele PNL Vaslui, Nelu Tătaru.
„Cocoașele” luate în râs de Rafila
O declarație mai „cocoșată” a lui Tătaru, cu privire la evoluția epidemiologică din timpul „verii covizilor”, l-a făcut pe Alexandru Rafila să râdă în hohote, într-o emisiune televizată.
„Suntem pe acel trend crescător, dar scăzând ca și intensitate a creșterii numărului de cazuri de la o zi la alta – nu suntem în scădere – suntem în momentul în care, dacă respectăm în următoarele săptămâni niște lucruri, ar trebui să ajungem la un platou.”, a fost prima declarație la care Alexandru Rafila a început să râdă.
„Încă este primul val, dar noi putem transforma acest prim val într-un val cu două cocoașe. Putem face o a doua cocoașă care poate fi mai violentă decât prima, în condițiile în care dacă atunci acționa un instinct de conservare, acum parcă acest instinct de conservare este dat la o parte de concetățenii noștri”, a fost a doua declarație a lui Nelu Tătaru, la care reprezentantul României la OMS, Alexandru Rafila a râs. Între timp Rafila a devenit membru al PSD și va candida pentru un mandat de deputat din partea PSD București.
Scumpă masca și fără bon fiscal
În aprilie, când România se afla în starea de urgență, soția lui Nelu Tătaru a fost implicată într-un scandal după ce BZI a prezentat imagini prin care se observă că în farmacia Rodicăi Tătaru se vând măşti fără bon fiscal, la suprapreţ.
Ministrul și-a apărat soția, spunând că momentul în care s-a întâmplat acest incident a fost într-o zi aglomerată, în care toată lumea voia măști. O imagine de tristă amintire cu cozile la Alimentara, dinainte de 1989.
„A fost într-o sâmbătă după masă. Exact atunci se primea marfă, iar oamenii au dat buzna să cumpere. Toți cereau produsele. Vânzătoarele nu au apucat să bage factura în sistem. Cel care a filmat era printre primii clienți și a insistat că vrea să cumpere. Eram probabil singura farmacie din Huși care adusesem măști. După acea filmare au venit controale atât de la Poliție, cât și de la DSP și Finanțe. Niciuna dintre aceste instituții nu a găsit absolut nimic”, a explicat Nelu Tătaru, potrivit Capital.
Cine este Nelu Tătaru
Nelu Tătaru (48 ani, Vaslui) este absolvent al Facultăţii de Medicină Generală de la UMF Iaşi (1998), al unui curs de Managementul Instituţiilor Publice (2004) şi Chirurgie generală (2006), ambele la UMF Iaşi. În 2007 a absolvit Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar, iar în 2009 o specializare în endoscopie digestivă, la UMF Iaşi. Din 2011 este doctor în ştiinţe (absolvent al Şcolii Doctorale la UMF Iaşi).
Nelu Tătaru este medic chirurg. Din 1991 până în 1992 a fost asistent la Spitalul judeţean Vaslui. Din 1998 până în 2000 a fost medic stagiar la Spitalul judeţean Vaslui; medic rezident la Spitalul clinic de urgenţă din Iaşi în perioada 2000-2006; medic chirurg la Spitalul Municipal Huşi, în perioada 2006-2012; director general la Spitalul Municipal Huşi, în perioada 2007-2009; manager la Spitalul Municipal Huşi, în perioada 2009-2010, precizează site-ul Senatului.
A fost consilier local în oraşul Huşi (2012) şi preşedinte al PNL Huşi (2011-2012).
În 2012 a fost ales senator PNL la Vaslui, iar în acel mandat legislativ a făcut parte din Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. A fost membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări (de la 27.06.2016), membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi (de la 22 septembrie 2015), preşedinte al Comisiei pentru regulament (de la 7 septembrie 2015).
Totodată, a fost membru al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova (de la 25 februarie 2013) şi al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru aderarea României la spaţiul Schengen (de la 18 iulie 2013).
A fost membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (de la 20 decembrie 2012 până la 4 februarie 2013) şi secretar al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi (de la 4 februarie 2013 până la 21 septembrie 2015), conform site-ului Senatului.
Citește și: Profil de candidat – Alexandru Rafila, pentru Camera Deputaților, din partea PSD