Nu știu ce-ați auzit voi prin copilăriile voastre, însă în a mea mi-a fost dat să aud des că plânsul e o activitate interactivă dedicată strict copiilor și femeilor. Cu alte cuvinte, bărbații nu plâng niciodată. Nu pentru că n-ar vrea, ci pentru că n-au voie. Ei sunt puternici, vânjoși, curajoși, eventual construiți din oțel rezistent la intemperii și apocalipsă.
Cam aceleași concepții au transformat femeile în ființe sensibile, incapabile să facă rezolve probleme de forță (și la propriu, și la figurat) majoră.
Ai de schimbat un bec? Ai nevoie de-un bărbat care nu plânge! Ai de cărat un bidon de 5 litri de apă? Ai ghicit, ai nevoie de un bărbat puternic (care nu plânge). El te va ajuta, proteja și scuti de împovărătoarele treburi pursânge masculine. Ce poți face tu, ca femeie, în tot acest timp? Să plângi de bucurie că ai un bărbat puternic alături, care nu plânge ca fraiera.
Plânsul nu-i pentru bărbați, ci pentru emasculați
Cel puțin asta aflăm încă din fragedă pruncie! Și ce se întâmplă dacă vreunul dintre ei e prins plângând? Gay, papă-lapte, băiatul mamei!
La asta se rezumă societatea în care trăim: la roluri bine (și prost) definite și la „doamne ferește” dacă sare vreunul pârleazul, că-l ardem pe rug cu mișto-urile până-și scoate batistuța cu flori din buzunar și-și șterge lacrimile alea femeiești de pe obraz.
Din câte știu eu, plânsul e o reacție perfect normală, stârnită de diverse emoții (unele plâcute, altele mai puțin plăcute). Cum ar veni, e modul organismului de-a se elibera de frustrările acumulate. Și tot din câte știu eu, sentimente și emoții au atât femeile, cât și bărbații. Astfel, de ce ar fi o rușine ca un bărbat să plângă (da, în public) dacă asta simte să facă în momentul respectiv? Un plâns sănătos poate fi eliberator și, în plus, poate preveni câțiva pumni aplicați strategic într-un perete abia văruit. Concluzia? Plânsul te scutește de văruit!
Cei mai curajoși bărbați din lume vor fi cei care au curajul să plângă, atunci când simt, fără să se teamă de eventualele priviri dezaprobatoare ori de comentariile hăhăitoare ale „bărbaților adevărați”.
Citește și editorialul: Sângeroasa bătălie de la supermarket