Descoperire istorică în județul Mureș. Un tezaur vechi de peste 2000 de ani, care cuprinde aproximativ 300 de monede din argint şi de bronz, a fost găsit de un căutător de comori, într-o pădure din vecinătatea localităţii Sângeru de Pădure. Acesta a scanat pământul cu un detector de metale, potrivit g4media.ro.

„Caut extrem de mult şi din pădurea asta am făcut cam 50 la sută, jumătate de pădure deja e detectată, dar astfel de descoperiri sunt chestii de noroc. Nu poţi să ai o strategie, nu poţi să ştii unde găseşti ceva. Totul ţine de noroc şi insistenţă în ceea ce faci. Când auzi sunetul acela nu poţi să ştii ce ai găsit, fiindcă la fel sună şi la alte metale, nu poţi să ştii ce ai în pământ. E o bucurie ce am trăit când am văzut ce am găsit, e a treia oară când descopăr ceva valoros. Prima oară am urlat în pădure de bucurie – am găsit patru tertadrachme cu 200 de ani înainte de Hristos (monede de argint din Grecia Antică, n.r.). Dacă vin la detectat, nu vin pentru o oră sau două, fiindcă atunci pierd vremea, plec la 12 şi vin seara. Nu poţi să mergi după hărţi fiindcă nu sunt, trebuie doar să ai noroc”, a declarat Narcis Carţiş.

Atunci când a descoperit tezaurul, Narcis Cartis a simţit o bucurie imensă

El a dezvelit o parte din vasul de lut iar după ce a găsit în el mai multe monede, a anunţat Muzeul Judeţean Mureş. Şefa secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş, Nicoleta Man, a mers, joi, împreună cu o echipă de specialişti la locul descoperirii şi a constatat că în vasul roman, îngropat în pădure, erau circa 300 de monede.

„Această descoperire intră în categoria descoperirilor întâmplătoare făcute de către căutătorii de comori care sunt destul de mulţi în judeţul Mureş. Zona aceasta ne rezervă din ce în ce mai multe surprize pentru că în ultimii doi ani au apărut chiar foarte multe descoperiri – monetare, inclusiv tezaure de bijuterii dacice. Descoperirea aceasta este un tezaur de epocă romană. Era o practică obişnuită de a ascunde avuţiile, cele acumulate în decursul unei generaţii sau mai multe generaţii, asta vom stabili în momentul în care vom determina perioada de acumulare a tezaurului. Prin practica vremii erau depuse într-o oală, în acest caz este vorba despre o oală romană care, după pastă şi formă, este produsă în atelierele de la Cristeşti. În interior apar urme de cocleală de bronz, deci s-ar putea ca pe lângă monedele de argint să fie şi monede sau obiecte de bronz”, a declarat Nicoleta Man.

Detectoriştii sunt recompensaţi de către muzeu cu 30-40% din valoarea bunului descoperit. Narcis Carţiş are 43 de ani, este pasionat de istorie iar acum un an şi jumătate a obţinut autorizaţie de detectorist. El a făcut trei descoperi arheologice de excepţie, un vas antic cu monede în zona comunei Ernei, patru tertadrachme şi actualul tezaur de la Sângeru de Pădure.

Alfred Laurențiu:  „Un nou sistem fiscal, o reformă necesară”