Călin cochetează cu piața așa cum cochetează și cu politica: mai mult se plânge. Și cum e obișnuit să sară și să cadă mai mereu în picioare (chit că sare și din nevastă în nevastă), Călin a sărit și peste o coadă, anunțându-ne că a respectat intervalul orar. Ce pot să spun? Bravo, Căline. Ai făcut ceva demn de laudă: ai respectat legea.
În sfârșit respectă și el ceva! Carantina și un interval orar. În sfârșit, Tăriceanu e la fel de moliceanu ca orice muritor de rând și respectă legea. Legea, adică suma aia de compuneri pe care nu le prea citește și nu le-a prea înțeles.
Cu toate că e o diferență: eu, dacă respect legea, nu mă laud pe Facebook. De fapt, nu mă laud nici în viața reală, unde am mai puțini prieteni decât degete la o mână.
Dar, dragi băieței și fetițe, oricât ar vrea Călin să fie ca restul muritorilor de rând, nu poate. Mă gândesc intens să mă apuc serios de politică și să discut despre cum stau la coadă în supermarket.
”Ieri am fost la supermarket! Da, între 11.00 și 13.00!
Am constatat lucruri bune și lucruri rele. Dintre cele bune mi-a atras atenția faptul că vânzătorii și personalul care lucrează în interior aveau echipamente de protecție. Apoi am remarcat că cele mai multe produse de bază erau pe rafturi în cantități suficiente. Apoi m-a impresionat că oamenii nu mai umpleau coșuri așa cum o făceau în urmă cu 2-3 săptămâni.
Pe partea cealaltă nu am putut să nu remarc că la unele produse prețurile au crescut simțitor fără un motiv vizibil. Am auzit unele explicații: că materia primă s-a scumpit, că transportul, că forța de muncă etc.
Sunt liberal și cred că într-o economie liberă legea cererii și ofertei trebuie să determine prețurile. Dar în aceste zile nu mai trăim într-o economie liberă pentru că și ea este prizonieră coronavirusului, deci trebuie luate măsuri.
Sunt mai multe posibile metode. Una ar fi să se fixeze prețul final printr-o decizie administrativă. Cam ce făceau comunișții pe vremuri! Posibilul efect este însă că multe produse vor dispărea și că va apărea iar piața neagră! Nu cred că vrem să ne reîntoarcem acolo.
O altă metodă este de a se plafona adaosurile comerciale/marja de profit, în special pe verigile din lanțul de transport și distribuție. Și nu la toate produsele, ci la cele de bază! Așa vom putea lăsa producătorul să-și continue producția, chiar dacă vor fi unele creșteri de prețuri datorate fluctuației prețurilor la materia primă. Până la urmă și aceste creșteri pot fi temperate de guvern prin scăderea, pe termen limitat, a taxelor pe muncă în asemenea fel încât producția să rămână competitivă.
Pe lanțul de desfacere se pot fixa adaosuri comerciale/marje de profit care să poată asigura desfășurarea activității, dar să nu permită ridicarea adaosului până la limita la care să devină speculă!
Cum controlăm că se respectă regula? Simplu! Convingem ANAF-ul, Consiliul Concurenței, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor că ei nu sunt în vacanță, ci la muncă. Îi învățăm că se pot controla companiile și fără să le spargi ușile cu mascații și să le ridici 2 tone de documente pe care apoi le ții pe culoarele de la Finanțe! Ei trebuie să învețe că scopul controlului nu este norma de amenzi, ci pentru a le arăta cum se pot conforma legilor fiscale. Firmele pot fi controlate și civilizat nu doar cu măciuca. Inspectorii le pot cere și primi online toate documentele de care au nevoie ca să vadă dacă firmele se conformează noilor reguli!
Deci se poate dacă se vrea! Dar asta înseamnă ca guvernanții să se trezească si dacă nu știu ce să facă să întrebe și ajutorul va veni! Nu pentru că ei ar merita acest lucru, ci pentru că românii îl merită!”.
Citește și: Tăriceanu îi desenează lui Orban soluții de criză
